Blagovisteniile sau noaptea focurilor
Ziua de 24 martie are o insemnatate deosebita atat in calendarul crestin-ortodox, cat si in cel pagan-popular. Aceasta data marcheaza noaptea focurilor, a celor de primavara, fiind cunoscuta si sub numele de Blagovistenii (sl. binecuvantare). Din punct de vedere religios, aceasta preceda Bunvestirea, ziua cea sfanta in care Ingerul a instiintat-o pe Fecioara Maria ca Il va naste pe Domnul nostru Iisus, care se celebreaza pe 25 martie, la trei zile dupa echinoctiul de primavara (21 martie), cand ziua devine egala cu noaptea. In ajunul Buneivestiri, soarele este asociat cu renasterea, cu reinceperea ciclului vegetal. In ce priveste fumul care iese din foc, perdelele lui intinse ca o ceata peste ograzi au rostul de a proteja pomii fructiferi din livezi, in care urca seva de primavara.
Noaptea focurilor este, de fapt, o curatenie de primavara, care dureaza pana tarziu, dupa miezul noptii, sau pana in zori. Tinerii inconjoara si astazi vetrele satelor, aruncand roti de foc.
Gospodarii din Maramures in special, dar si din alte zone ale tarii, intre care se numara si comuna in care m-am nascut si am copilarit Zilisteanca, ies cu mic, cu mare in ograda, aduna lucrurile de prisos de prin curti, grebleaza frunzele uscate din livezi si gradini, scot resturile de fan din ieslele animalelor si fac in mijlocul curtii un morman cat mai mare de-adunaturi. Ritualul e practicat cu sfintenie la fiecare casa din sat. Dupa asfintitul soarelui, gramezile se aprind, iar in jurul focului se aduna toti membrii familiei. Semnificatia gestului s-a uitat, dar e vorba de un stravechi cult al soarelui, menit sa aduca protectie si purificare.
Focul fiind sfant (mitologia cosmica e foarte puternica, inca, in Maramures), nimeni nu are voie sa arunce in el „haltasaguri” (materii organice) si nici sa-l scuipe, ca i se vor face bube pe limba. Noaptea focurilor este, de fapt, o curatenie de primavara, ce dureaza pana tarziu, dupa miezul noptii, sau pana in zori.
In trecut, Blagovestenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului si rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice.
Femeile strangeau apa din zapada topita pentru a o folosi in practicile de medicina si cosmetica populara.
Importanta sarbatorii este subliniata de sacrificiul pestelui care se mananca.
Datina populara leaga insa aceasta curatire prin foc si de serpi, care trebuiau sa fie alungati de langa casa si din sat.
Ziua de 24 martie este plina de interdictii menite sa intareasca actiunea de purificare a focului. Nu-i voie sa tai painea, sa tai nimic in ziua de Blagovestenii pentru vitele ce merg in pasune, ca le mananca lupii.
