BM o noua Strategie de Parteneriat cu Romania
Consiliul Directorilor din cadrul Bancii Mondiale (BM) au discutat joi noua Strategie de Parteneriat cu Romania (Country Partnership Startegy – CPS), care stabileste conditiile si cadrul ce vor sta la baza Programului Bancii Mondiale in Romania in perioada 2009-2013, se arata intr-un comunicat remis Agentiei Agerpres de catre BM.
Strategia de Parteneriat cu Romania recunoaste rolul Uniunii Europene ca partener principal al Romaniei, precum si pozitia de frunte pe care o are Fondul Monetar International in procesul de asamblare a pachetului de sprijin pentru criza. Banca se va concentra pe domenii care nu fac obiectul cooperarii cu UE sau care sunt insuficient abordate astfel (cum ar fi sanatatea, invatamantul, protectia sociala, pensiile, administratia publica). Banca poate ajuta, de asemenea, guvernul sa evalueze si sa realizeze procesul de implementare a planurilor necesare indeplinirii acquis-ului, poate sprijini aplicarea unor solutii integrate trans-sectoriale si poate oferi si o perspectiva globala prin prisma experientei avute in domeniul reformelor.
Avand in vedere presiunea uriasa exercitata de criza financiara globala, strategia stabileste modalitatile prin care BM va sprijini Romania pentru a-si restabili sursele de crestere durabila, astfel incat sa iasa din criza pe pozitii mai puternice, reducand in acelasi timp impactul imediat pe care criza il are asupra celor saraci.
In primii ani de aplicare a Strategiei de Parteneriat cu Romania, programul Bancii se va concentra pe activitati de consultanta si analiza “Analytical and Advisory Activities – AAA”, precum si pe o serie programatica de imprumuturi dedicate politicilor de dezvoltare “Development Policy Loans – DPL”, prin care se va incerca sprijinirea obiectivelor guvernului de obtinerea a unei mai bune convergente spre UE. Strategia de Parteneriat cu Romania va va avea ca obiective reformarea sectorului public, cresterea si competitivitatea si incluziunea sociala.
Strategie de Parteneriat cu Romania – care constituie rezultatul unor consultari cu guvernul, la nivel national, precum si cu diversi alti parteneri de dezvoltare – implica o abordare bifocala de sprijinire a eforturilor pe care le intreprinde guvernul ca sa gestioneze criza pe termen scurt, restabilindu-se sursele necesare pentru o crestere durabila si cuprinzatoare, care sa fie consecventa cu prioritatile pe termen scurt de convergenta catre UE si sa asigure cresterea generala in paralel cu o mai buna protectie sociala pentru cei mai saraci dintre saraci, astfel incat ei sa fie ajutati sa faca fata socurilor economice, a afirmat Benoit Blarel, directorul Biroului BM pentru Romania.
Reforma sectorului public din Romania are drept scop reducerea vulnerabilitatilor fiscale, modernizarea si imbunatatirea performantelor administratiei publice in furnizarea serviciilor publice-cheie, valorificarea eficienta a resurselor publice si satisfacerea nevoilor populatiei din Romania, in special ale categoriilor sarace si vulnerabile. Mai mult decat atat, pentru sustinerea cresterii si competitivitatii, Strategia de Parteneriat cu Romania va contribui rapid si la stabilirea unor masuri de gestionare a crizei in sectorul financiar. Astfel, Banca va putea oferi sprijin pentru reluarea procesului de crestere, prin imbunatatirea mediului de afaceri, prin cresterea gradului de calificare a fortei de munca, prin imbunatatirea retelelor de infrastructura, si prin eficientizarea agriculturii. In sfarsit, strategia are si obiectivul de a-i proteja pe cei saraci impotriva efectelor adverse ale crizei si de a promova incluziunea sociale si dezvoltarea regionala.
Guvernul Romaniei a adoptat rapid masuri fiscale, de natura sa reduca impactul crizei, sa mobilizeze un pachet financiar international sustinut in principal de FMI, UE si Banca Mondiala, precum si sa reia aplicarea agendei reformei structurale. Grupul BM va ajuta guvernul sa implementeze reformele structurale, astfel incat sa se reduca impactul crizei prin reducerea gradului de vulnerabilitate sociala si economica, precum si prin instituirea unei baze necesare pentru cresterea economica sustenabila.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana are drept consecinta un acces sporit la piata, precum si o intensificare a activitatii bancilor comerciale, rolul IFC scazand treptat. In functie de conditiile de pe piata, IFC va sprijini acele sectoare si activitati in care IFC mai poate juca un rol pe care sectorul comercial si piata nu il pot indeplini. Pe termen scurt, strategia de investitii a IFC consta in recapitalizarea bancilor importante care sunt considerate vitale pentru sistemul financiar, si oferind suport pentru activitatile de comert international ale institutiilor financiare din Romania.
Banca a jucat un rol esential in sprijinirea procesului de tranzitie a Romaniei si pana la aderarea acestei tari la Uniunea Europeana, prin contributii atat financiare, cat si intelectuale. In perioada 1991-2008, Banca Mondiala a finantat un numar de 54 proiecte in Romania, insumand un angajament de aproximativ 5,5 miliarde USD.
Portofoliul BM finantat pentru Romania la ora actuala implica 15 proiecte active, precum si diverse activitati analitice si de consultanta, care nu implica imprumuturi, si care sunt si ele in desfasurare. In plus, se are in vedere si o serie de Imprumuturi dedicate Politicilor de Dezvoltare, in suma totala de 1 miliard de euro, pe 24 de luni, care face parte din sprijinul financiar multilateral condus de FMI si aprobat cu Romania.
In comunicatul BM se afirma ca in ultimii cinci ani, gradul de saracie a fost redus ca urmare a unei cresteri puternice, a incluziunii sociale care s-a imbunatatit si ea datorita unor servicii mai bune dedicate grupurilor vulnerabile, iar decalajele regionale au inceput si ele sa se estompeze in marea majoritate a regiunilor Romaniei, pe perioada aplicarii Strategiei de Parteneriat cu Romania. Pentru a reduce aceste decalaje la nivel de cunoastere, care se manifesta intre regiunile centrale si cele ramase in urma, un proiect finantat de Banca si dedicat economiei bazate de cunoastere a oferit unui numar de aproximativ 1,8 milioane persoane (44 la suta dintre comunitatile cel mai dezavantajate din punctul de vedere al cunoasterii) acces la tehnologie informatica si comunicare, prin infiintarea a 255 de retele electronice in diverse comunitati locale. Acest proiect a fost sustinut si de administratiile publice locale si a primit recent Medalia anului 2008 pentru e-incluziune, acordata de Comisia Europeana.
Romania a facut pasi mari pe calea reformei sectorului financiar, precum si in ceea ce priveste reforma si restructurarea sectorului energetic, si imbunatatirea mediului de afaceri. Banca a jucat un rol esential in dezvoltarea sectorului energetic din Romania, ajutand Romania sa devina lider regional in Europa de Sud-est, in ceea ce priveste reforma si restructurarea din sectorul energetic.
Foaia de Parcurs pentru sectorul energetic pe care guvernul a elaborat-o in anul 2003 cu sprijinul BM, a fost anexata la capitolul “energie” al acquis-ului european. De asemenea, a fost instituit un cadru de reglementare satisfacator, problemele legate de incasarea facturilor au fost si ele abordate, permitand Romaniei sa privatizeze integral anumite societati de distributie a electricitatii si gazelor. Piete ale electricitatii, totalizand aproximativ 9,5 milioane de consumatori au fost liberalizate, iar gospodariile si societatile comerciale pot acum sa-si exercite dreptul de a-si alege orice furnizor de energie.
Un important proiect de reabilitare a zonelor miniere a contribuit la reducerea poverii reprezentate de sectorul minier asupra bugetului de stat. In perioada 2002-2006, desi 235 de mine s-au inchis pentru reabilitare, productia de carbune nu a suferit in mod semnificativ. Economiile realizate vor fi utilizate pentru crearea unor noi locuri de munca si pentru infiintarea unor agenti economici care sa functioneze intr-un mod mai profitabil. Intentia guvernului Romaniei este sa aloce 411 milioane Euro pentru asistenta din partea statului, in perioada 2007-2010, reducand treptat subventiile in sectorul minier.
Sursa: AGERPRES
