BNR – DE LA CINISM, LA LEACURI BABESTI!… de Radu Golban
A treia ca mărime ÅŸi totodată una dintre cele mai vechi ÅŸi respectabile bănci centrale din lume, Banca Angliei a decis zilele trecute să fixeze rata dobânzii cheie în funcÅ£ie de rata somajului. Atât timp cât ÅŸomajul nu scade, nu va creÅŸte nici dobânda băncii centrale, a decis noul ÅŸef al instituÅ£iei. Mark Carney, cetăţean canadian ÅŸi fost ÅŸef al Băncii Centrale a Canadei, astăzi noul ÅŸef al Băncii Angliei, a decis în mod oficial să schimbe politica monetară a băncii centrale a Marii Britanii. Conform acestei noi politicii monetare, banca centrală a Angliei va Å£ine dobânda cheie la un minim de 0.5% până când rata ÅŸomajului de astăzi de aprox. 7.8% în Regatul Unit va scădea sub pragul de 7%. Precum a transmis Banca Angliei într-un comunicat de presă la mijlocul săptămânii trecute, dobânda cheie va rămâne la un minim istoric atât timp cât rata ÅŸomajului va depăşi 6.5%. Domnul Carney aplica o politică monetară de succes în Canada, dar ÅŸi în SUA, se dovedeÅŸte tot mai evident a fi soluÅ£ia pentru relansarea economiei. Deoarece analiÅŸtii aÅŸteaptă ca ÅŸomajul să scadă în cursul anului 2016, ne putem aÅŸtepta în următorii ani din partea Băncii Angliei la o politică monetară expansivă după modelul Băncii Centrale a Americii. În pofida acestei politici monetare curajoase, analiÅŸtii nu aÅŸteaptă în următorii ani ÅŸi o creÅŸtere a inflaÅ£iei.
A conecta rata dobânzii la rata ÅŸomajului este un pas desigur lăudabil, însă nu lipsit de controverse în lumea experÅ£ilor, precum ar fi chiar … cei din rândurile conducerii Băncii NaÅ£ionale a României. A combate ÅŸomajul prin instrumente monetare este la BucureÅŸti inacceptabil. A concentra toate forÅ£ele economice, inclusiv pe cele ale băncii centrale, într-o politică axată pe creÅŸterea economică este la Londra ÅŸi Washington răspunsul firesc la provocările celei mai adânci crize din ultimii ÅŸaptezeci de ani. În timp ce banca centrală a Angliei a preluat ÅŸi o răspundere socială prin definirea politicii monetare, admiÅ£ând indirect ca obiectiv creÅŸterea nivelului de trai al omului de rând, politica monetară a BNR are ca obiectiv profiturile ÅŸi protecÅ£ia băncilor comerciale. Clauzele abuzive din contractele semnate de români cu băncile comerciale nu cad sub incidenÅ£a controlului BNR în sfera sa de influenţă, în care a permis băncilor străine în Romania un Eldorado unic în Europa, ci sunt, după vorbele cinice ale domnului Isărescu, o problemă a semnăturii debitorului. Cu alte cuvinte, debitorul, deci omul care a împrumutat bani, este singur vinovat dacă nu a citit bine contractele de împrumut.
Spre deosebire de domnul Mark Carney, guvernatorul Majestăţii Sale, domnul Adrian Vasilescu face propuneri pentru relansarea creditării private mult mai subtile: “Băncile ar trebui să scoată mai mulÅ£i bani din buzunare ÅŸi să plătească un personal specializat plecând de la psihologi, filosofi, sociologi, oameni care să vină în grupurile de analiză ale băncilor ÅŸi să asigure momentul de relansare a creditării". Deci relansarea economiei ÅŸi crearea de locuri noi de muncă nu se realizează prin dobânzi mici, ci prin sociologi. Foarte adevărat, că experÅ£ii sunt ÅŸi fideli breslei, dat fiind faptul că domnul Mark Carney este un economist de talie mondială cu un doctorat la Oxford ÅŸi Adrian Vasilescu un jurnalist de BucureÅŸti cu experinţă publicistică la ziaruli „Scânteia”.
Foarte adevărat este că România trece printr-o perioadă nesfârÅŸită de tranziÅ£ie în care înÅŸiÅŸi decidenÅ£ii sunt supuÅŸi unor contorsiuni greu de desluÅŸit. Precum Banca Angliei a trecut de la o politică monetară fixată doar pe stabilitatea preÅ£urilor în era doamnei Thatcher la o politică monetară expansivă în zilele noastre, îÅŸi schimbă ÅŸi oamenii de la conducerea BNR părerile. De la laude aduse de tânărul Mugur Isărescu pentru rambursarea creditelor de catre Ceausescu , la regretele târzii ale consilierului său Adrian Vasilescu. Acesta a declarat recent că “CeauÅŸescu a făcut o mare prostie când a decis să plătească datoriile României” pentru că după aceea “nimeni nu mai voia să ne împrumute”. Ce să mai credem despre acest schimb de paradigmă ÅŸi cum rămâne cu relansarea economiei? Banca Angliei combate ÅŸomajul iar Banca NaÅ£ională a României ne recomandă leacurile băbeÅŸti ale filozofilor. Ridicarea ÅŸtachetei la capitolul maturitate în decizii economice a cetăţenilor mai presus decât metamorfoza în ÅŸtiinţă a decidenÅ£ilor de la BNR – de la laude la adresa lui CeauÅŸescu la ode la adresa băncilor comerciale – mă îndeamnă să pun întrebarea, ce mai justifică adjectivul „naÅ£ională” în denumirea BNR
