BNR se întrece cu politicul, guvernul și Parlamentul în vești proaste!
Banca Națională a României (BNR) a publicat datele referitoare la contul curent al balanței de plăți pentru anul 2024, iar veștile nu sunt deloc bune. Pe scurt, România se confruntă cu o situație economică mai dificilă decât în trecut. Deși poate părea că aceste statistici sunt doar numere abstracte, ele reflectă realități care ne afectează pe toți, fie că suntem angajați, antreprenori sau simpli cetățeni. Iată cum se traduce această situație și de ce ar trebui să fim atenți.
Creșterea datoriei externe
Datoria externă a României a crescut semnificativ în 2024, ajungând la 203,6 miliarde de euro, o sumă imensă, mai mare cu 20,33 miliarde de euro față de 2023. Aceasta înseamnă că România împrumută tot mai mulți bani de la instituții financiare internaționale și investitori străini pentru a-și finanța deficitul. Deși împrumuturile externe pot fi utile pentru susținerea economiei pe termen scurt, acestea generează costuri suplimentare și riscuri pe termen lung, mai ales în condiții economice instabile.
Creșterea deficitului contului curent
În 2024, deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut semnificativ, ajungând la aproape 29,4 miliarde de euro, față de 21,5 miliarde de euro în 2023. Acest deficit reprezintă diferența dintre ceea ce importăm și ceea ce exportăm, dar și între veniturile și cheltuielile externe ale României. Practic, înseamnă că România cheltuie mai mult pe importuri și plăți externe decât câștigă din exporturi și alte surse externe. Pe termen lung, acest lucru înseamnă că România trebuie să împrumute mai mult din afaceri externe pentru a-și acoperi aceste lipsuri.
Creșterea datoriei pe termen scurt
În 2024, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 6,3%. Acest lucru poate deveni o problemă, deoarece obligațiile pe termen scurt trebuie plătite mai rapid. Dacă România nu poate strânge suficienți bani pentru a le plăti, acest lucru poate duce la instabilitate financiară și poate afecta negativ economia internă.
Creșterea deficitului veniturilor primare
Veniturile primare includ plățile externe pe care România le face pentru profituri și dobânzi datorate investitorilor străini. În 2024, deficitul acestei balanțe a crescut cu 1,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că România a cheltuit mai mult pentru a plăti datoriile externe, lăsând mai puțini bani pentru dezvoltare internă. Cu cât România este mai dependentă de capitalul extern, cu atât mai multe resurse sunt dirijate către plăți externe, nu către investiții interne.
Scăderea excedentului balanței serviciilor
România a avut, mult timp, un excedent pe balanța serviciilor, adică câștiga mai mult din servicii externe (cum ar fi turismul, telecomunicațiile sau IT-ul) decât cheltuia. Însă, în 2024, acest excedent a scăzut cu aproape 1,8 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că, în domenii esențiale pentru economia noastră, precum turismul și tehnologia, România a reușit să câștige mai puțin din afaceri internaționale. Această scădere poate reflecta o scădere a cererii pentru serviciile românești pe piețele externe sau o creștere a concurenței din alte țări.
Scăderea investițiilor directe
Investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut de la aproape 6,75 miliarde de euro în 2023 la 5,73 miliarde de euro în 2024. Aceasta înseamnă că investitorii străini sunt mai reticenți să pună bani în România, ceea ce poate însemna o lipsă de locuri de muncă, o dezvoltare mai lentă a infrastructurii și o reducere a oportunităților economice pe termen lung.
Rezerva valutară și datoria externă pe termen scurt
Chiar dacă rezerva valutară a BNR poate acoperi datoria externă pe termen scurt, aceasta nu este suficient de mare pentru a face față unor posibile șocuri economice externe. În cazul în care situația economică globală se deteriorează, România s-ar putea confrunta cu dificultăți în a-și onora datoriile pe termen scurt, ceea ce ar putea pune presiune asupra stabilității economice și financiare.
Deficitul balanței bunurilor
Balanța bunurilor, adică diferența dintre importuri și exporturi de produse, a crescut cu aproape 4 miliarde de euro, ceea ce arată că importăm mult mai mult decât exportăm. Acest dezechilibru este un semnal de alarmă, deoarece o țară care nu produce suficient pentru a-și satisface propriile nevoi depinde tot mai mult de bunuri din afaceri străine. În timp, acest lucru poate pune presiune asupra economiei interne, iar creșterea costurilor importurilor se poate traduce în prețuri mai mari pentru consumatori.
Cum ne afectează?
Toate aceste date arată că România se află într-o situație economică mai vulnerabilă decât în trecut. În timp ce creșterea datoriei externe și scăderea investițiilor străine pot părea îngrijorătoare pe termen lung, cel mai important efect pentru cetățeni va fi probabil creșterea costurilor vieții. Dacă importurile sunt mai mari decât exporturile și datoria externă crește, acest lucru poate duce la o inflație mai mare, creșterea prețurilor produselor și serviciilor și o presiune suplimentară asupra bugetului familiilor.
Chiear daă mai sunt ceva oportunități economice rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile la aceste semnale și ce măsuri vor fi adoptate pentru a proteja economia românească de riscurile unei creșteri nesustenabile a datoriei externe și a deficitului comercial.(V.T.)
