Boboteaza la romani
De Boboteaza, traditia ortodoxa ne indeamna sa mergem la biserica deoarece slujba din aceasta zi are menirea sa purifice apele, dar si sufletele crestinilor. Obiceiurile si traditiile acestei sarbatori difera in functie de zona.
Sfintirea apelor se face cu ajutorul crucii. In localitatile aflate langa Dunare, sau in apropierea unei ape curgatoare, se arunca o cruce mare de lemn in apa, iar cel ce o aduce inapoi este ferit de rele tot anul.
In alte zone se fac cruci din gheata, care se aseaza in mijlocul unor butoaie imense pline cu apa ce va fi impartita oamenilor dupa sfintire.
In Portul Tomis din Constanta, dupa slujba Aghesmei celei Mari, Arhiepiscopul Tomisului arunca trei cruci in apa marii, pentru a fi recuperate de tinerii curajosi. Opt care trase de boi si de magari trec apoi pe strazile principale ale Constantei, pentru a imparti agheasma. Traditia populara spune ca, timp de 8 zile dupa Boboteaza, femeile nu trebuie sa mai spele rufe.
Apa sfintita se bea in fiecare dimineata, tot 8 zile, pentru purificarea sufletului. Ce ramane, se foloseste la stropitul pomilor si a plantelor care vor da astfel, rod mai bun. De asemenea, traditia spune ca in aceasta zi este bine sa se manance piftie si grau fiert pentru spor si belsug in casa.
Moldovenii cred ca, daca ploua de Boboteaza, se va face vin mult si bun. Botezul Domnului, dar si ziua Sfantului Ion, sunt ultimele sarbatori ale iernii si sunt considerate vestitoarele primaverii si a sarbatorii Pastelui.
