BRI și apusul SUA
Conform unei note Goldman, China nu și-a mai reînnoit certificatele de trezorerie cu scadența de 10 ani, preferând încasarea banilor. Este o mișcare pe care am semnalat-o de mai mult timp, în care China renunță treptat la deținerea de datorie americană. Mișcarea este una cât se poate de dură deoarece, dat fiind necesarul tot mai mare de bani, SUA trebuie să inventeze cumpărători. Iar ultimii cumpărători inventați sunt … amărâții de englezi.
După ce Japonia a ajuns să dețină datorie americană într-un mod care sfidează logica, acum SUA i-a găsit pe englezi ca „pacienți” pentru cumpărarea de datorie americană. Doar că dramoleta nu are cum să meargă întrucât problemele sunt mult mai adânci.
Cu toate că putem bănui comportamentul Chinei de agresivitate, în realitate nu este așa. Aruncarea datoriei americane are o logică destul de interesantă și ține – într-o oarecare măsură – de reducerea comerțului cu SUA. China face eforturi de reducere a exporturilor către SUA pentru a nu fi dependentă de respectiva piață. Astfel, contravaloarea banilor din reducerea titlurilor americane de trezorerie este plasată în investiții BRI care se întorc în economia chineză cu un multiplicator infinit mai mare.
Partea interesantă este că în SUA se găsesc explicații care mai de care mai șugubețe. Spre exemplu, Reuters „explica” în urmă cu o lună cum comportamentul Chinei e generat de o disperare cauzată de scăderea valorii yuanului. E o prostie înfiorătoare. Culmea, americanii acuzau China de manipularea comerțului prin devalorizarea propriei monede astfel încât produsele chinezești să fie mai ieftine pe piața americană. Așa se face că ceea ce spune Reuters nu are nicio logică, dar dă bine ca propagandă.
Există însă un element foarte interesant legat de structura rezervelor Chinei. Ca și Rusia, China este cumpărător net de aur. Și, tot la fel ca Rusia, China cumpără aur nu doar la nivel de bancă centrală, ci și prin intermediul unor instituții ale statului(de ex. armata). Astfel, deținerile de aur ale celor două state sunt greu cuantificabile. Asta însă nu trebuie să vă ducă cu gândul că s-a luat decizia înlocuirii totale a sumelor rezultate din vânzarea de titluri de trezorerie americane cu aur.
În realitate, China își creează o altă piață, mult mai interesantă și mult mai integrată decât cea actuală. În proiectul BRI fix despre asta e vorba. O mega bandă de producție a Eurasiei în care fiecare țară participă la produsul finit.
Este cumva o democratizare a producției și a fluxurilor financiare; se încearcă rezolvarea nevoilor fără a genera supra-producție și cu balansarea producției astfel încât să nu se înregistreze deficite excesive între statele membre ale alianței. Cumva pare ca și cum China și-ar împărți „prada” cu statele care participă la BRI.
Ce-ar avea însă de câștigat China din toată această structură?
Ce-ar avea de câștigat Rusia din intrarea într-o asemenea ecuație în care primatul îl are China?
Ei bine, aici e șmecheria. China caută să își asigure viitorul, la fel ca Rusia.
Într-o asemenea structură, în cazul în care se pornește, bunăstarea poate fi generală, fiecare primindu-și corect banii. Și asta fără amestec în treburile interne, în economia locală, fără supra-reglementări care ajung până la curbura bananei importabile și alte astfel de aberații.
Proiectul chinezilor sună extrem de bine, astfel încât aplicarea sa poate produce o bunăstare perpetuă participanților. De aceea extrem de multe state sărace – și nu numai – caută cu disperare să fie parte a acestei povești de succes.
Știu că există numeroase opinii pro și contra. Însă, într-o lume care devine din ce în ce mai gri sub greutatea multinaționalelor americane, o inițiativă în care lumea se transformă într-o structură mai democratică și fără aberațiile propuse de Occident(unificarea legislației, amestecarea raselor s.a.m.d.) este oricând binevenită.
Autor: Dan Diaconu
Sursa: trenduri.blogspot.com
