Broderie pe ceramica transilvaneana la Sibiu (II)

Broderie pe ceramica transilvaneana la Sibiu (II)

0 302

Ornamentica este « tocmai depozitarea tainelor colective ale fiecarei etnii ». Cu toate inerentele exprimari individuale, locale sau zonale, arta ornamentala constituie una dintre cele mai veridice modalitati de comunicare etnoculturala si de sistematizare colectiva a reprezentarilor din lumea inconjuratoare, dupa cum se arata intr-un comunicat de presa postat pe site-ul Primariei Sibiu.
Motivele ornamentale sasesti, care au circulat de-a lungul timpului si au fost preluate din caietele de modele, nu au fost acceptate mecanic, talentul si inventivitatea creatorilor au exprimat interpretari originale, forme de expresie artistica privind structura suprafetelor brodate. Tarancile sasoaice au avut o preferinta deosebita pentru motive florale, astrale si geometrice, care au fost preluate de pe tesaturi si brodate simetric pe fetele de masa, lepedee, fete de perna etc.
Dintre motivele astrale, steaua cu opt colturi reprezinta un motiv des intalnit mai ales pe tesaturile sasesti reprezentand un motiv de baza pe fetele de perna indeosebi pe banda centrala, incadrata intr-un romb.
Motivele florale sunt cel mai des folosite atat pe textilele decorative, cat si pe ceramica si mobilier pictat. Amintim laleaua, care reprezinta semnul de mandrie, ospitalitate, putere si bucurie, rodia (marul de granata), figurata sub forma de pomul vietii dupa tipar iranian ca simbol al evolutiei ciclice a universului, al mortii urmate de regenerare, margareta, garofita, trandafirul, ca simbol al bucuriei si dragostei, bujorul, bradul, ca simbol al vietii vesnice, al tineretei si al vigorii.
Motivele avimorfe si zoomorfe sunt reprezentate prin paun – ca simbol al fertilitatii, vrabia – ca simbol al belsugului si rodniciei, cocosul – ca simbol solar, porumbelul – ca simbol al dragostei, cai, cerbi, lei etc.
Cele heraldice – de exemplu vulturul bicefal stilizat, simbolizeaza puterea.
Motivele antropomorfe sunt reprezentate prin imaginea omului, fiind redate in special figuri feminine.
Cel mai des folosit este motivul decorativ cunoscut sub denumirea de pomul vietii iranian sau persan (sasanidic) si cel elenistic, fiind unul dintre miturile stravechi ale omenirii care intruchipeaza in forma poetica visul irealizibil al „tineretii fara de batranete si al vietii fara de moarte”. In legendele si credintele popoarelor, acest mit se infatiseaza sub forma unui copac ale carui fructe minunate sau a carei seva sunt elixire ale vietii. In coroana copacului sau la radacina lui stau pasari sau animale infricosatoare ce pazesc nepretuitul tezaur.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.