Cafeaua te salvează de la sinucidere?
Amatorii de cafea au acum un nou motiv pentru a se bucura de băutura preferată. Potrivit unor studii recente, cafeaua are efecte cu adevărat miraculoase: ea ajută la prevenirea cancerului de piele ÅŸi a bolii Alzheimer, reduce riscul de insuficienţă cardiacă ÅŸi de diabet, îmbunătăţeÅŸte vederea ÅŸi, posibil, protejează ficatul. Dar, pe lângă toate acestea, cafeaua este un excelent antidepresiv. La această concluzie au ajuns cercetători de la Harvard School of Public Health. Rezultatele studiului lor au fost publicate în ediÅ£ia din iulie a revistei The World Journal of Biological Psychiatry, informează cotidianul Utro.
Studiind date despre peste 200.000 de persoane cu vârste de la 16 ani, cercetătorii au descoperit că 'prietenii cofeinei', care consumă zilnic între două ÅŸi patru ceÅŸti de cafea, sunt de două ori mai puÅ£in tentaÅ£i să comită acte de sinucidere decât cei care consumă mai puÅ£in de două ceÅŸti, care optează pentru cafea fără cofeină sau care în general nu consumă niciun fel de cafea. De altfel, descoperirea nu poate fi considerată una revoluÅ£ionară. Efectul de 'îmbărbătare' – în toate sensurile cuvântului – al acestei băuturi era cunoscut ÅŸi înainte. În 2011, cercetători au descoperit că femeile care consumă cafea au un risc cu 15% mai mic de a dezvolta depresie, comparativ cu cele care nu consumă. Practic, cafeaua funcÅ£ionează ca un uÅŸor antidepresiv, sporind în organism nivelul aÅŸa-ziÅŸilor 'hormoni ai fericirii': serotonina ÅŸi dopamina.
TotuÅŸi, Utro menÅ£ionează ÅŸi studii mai puÅ£in prietenoase faţă de amatorii de cafea. Astfel, nu demult pe site-ul revistei New Yorker a fost publicat un articol în care se afirmă că, în pofida faptului că această băutură adaugă energie ÅŸi reduce oboseala, ea influenÅ£ează negativ capacităţile creative ale omului.
Da, cafeaua ajută la concentrare ÅŸi la creÅŸterea atenÅ£iei, însă paradoxul constă în aceea că procesul de creaÅ£ie ÅŸi găsirea de soluÅ£ii non-standard reuÅŸesc mai bine într-o stare de conÅŸtienţă diluată, când mintea este mai puÅ£in focusată. Cofeina, însă, tocmai o astfel de stare tinde să preîntâmpine. Insomnia ÅŸi alte perturbări ale somnului – un revers al efectului de trezire al cofeinei – inhibă de asemenea procesul de creaÅ£ie. Multe dintre operele de artă ÅŸi descoperiri ÅŸtiinÅ£ifice geniale au fost 'născute' tocmai în somn, iar proverbul 'noaptea este un sfetnic bun' nu a apărut întâmplător. Un studiu din 2009 a relevat că oamenii care au avut un somn bun se descurcă mai bine cu sarcini creative decât cei care pur ÅŸi simplu s-au odihnit sau au aÅ£ipit, fără a intra în faza unui somn profund. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că substanÅ£a numită cafeină dă dependenţă. Oamenii care consumă prea multă cafea au probleme cu trezitul de dimineaÅ£a ÅŸi cu începerea activităţilor zilnice înainte de a bea o ceaÅŸcă-două. În afară de aceasta, cafeaua elimină din organism substanÅ£e importante precum calciul, magneziul, caliul, sodiul ÅŸi alte microelemente, ÅŸi împiedică asimilarea lor. De aceea, amatorilor de cafea li se recomandă pentru menÅ£inerea echilibrului să ia vitamine ÅŸi să consume produse ce conÅ£in substanÅ£ele menÅ£ionate. Astfel, dacă aveÅ£i vreodată gânduri de sinucidere – beÅ£i o ceaÅŸcă-două de cafea, însă nu exageraÅ£i, conchide Utro.
