Calvarul de pe pe DN 1 sau cel mai mare test de stres la care este supus romanul!
Bataia de joc la adresa romanilor numita DN 1 (cu varianta DN 1A) va fi in curand picatura care va umple paharul nemultumirilor cetatenilor la adresa intregii clase politice. De la bataia de joc numita „Aici sunt banii dumneavoastra!” si pana la jaful fara limita al banului public acoperit de negreala asfaltului, romanii au fost supusi si celui mai negru macel de la cel de al doilea razboi mondial pana in prezent.
Asa cum pierderile economice din ultimii 20 de ani sunt mai mari decat cele din cele doua razboaie mondiale ale Sec. XX asa si pierderile de vieti omenesti, din accidente de circulatie (6 decese/zi), sunt cele mai mari pe timp de pace.
La pierderile economice sunt de adaugat si cele din turism fie el intern sau extern. Imense, daca luam in calcul ca anual sunt peste 1 milion de turisti care evita aceste zone. Am ajuns sa vedem ca pe o normalitate, cozile interminabile ce se creaza la fiecare sfarsit de saptamana, la diferitele sarbatori sau in caz de accidente, situatii cand practic Ardealul este aproape izolat de Capitala.
Stiri din categoria: „… traficul rutier se desfasoara cu dificultate, (…) pe ambele sensuri ale Drumului National 1, in zona statiunilor Sinaia (Posada) si Busteni (Predeal) formandu-se coloane de masini care se intind pe o distanta de pana la trei – patru (zeci) kilometri”, anunta frecvent Mediafax, Agerpres, HotNews, TVR, PROTv, A3, Romania TV etc. etc. si care au intrat intr-un fel de “normalitate a anormalului”.
La intoarcerea de la sarbatorile noului an (2013), cu tot traficul deviat pe DN 1A, politistii de la Dispeceratul de Monitorizare a Traficului Rutier spuneau ca soferii au fost nevoiti sa circule in coloana, bara la bara, mai multe ore in sir. Datorita celor peste 60.000 de autovehicole ce s-au aflat in trafic pe acest tronson s-a atins si un record de nonviteza, masurata nu in km/h ci in m/h!!
Solutia deblocarii – autostrada si DJ 102 I
Evident pentru a intra in normalitatea se impune de urgenta reluarea licitatiei pentru realizarea tronsonului de autostrada Comarnic-Bucuresti, blocat, in dusmania romanilor, de cuplul de ministri Dobre-Berceanu. Acestora li s-a alaturat incompetenta si reaua credinta a lui Boagiu si chiar a lui Orban. Daca nemasurata calicie a portocaliilor s-ar fi “gestionat” in alti termeni de la Cotroceni, acum se circula pe aceasta autostrada. Sa ne reamintim ca ministrul Miron Mitrea (PSD) a lasat licitatia aproape finalizata (cu o parte din negocieri derulate) pentru tronsonul in discutie. Totul a fost anulat de Berceanu, cu acceptul tacit a lui Tariceanu (premierul ce s-a jucat multa vreme cu rolul de opozant al lui Basescu), din motive ce tin de balcanismul mecanismului numit pesches-guvernamental. Ce a urmat dupa plecarea lui Mitrea (si el banuit de multe “afaceri” dar inca nedovedite) a fost doar o confirmare a celor mentionate mai sus. O noua licitatie (la o valoare mai mult decat dubla fata de ce se licitase pe vremea lui Mitrea in 2003-2004) in care, din trei oferte a ramas in cursa doar Consortiul format din: Vinci Concession-Actor, Concession-Vinci Construction si Grand Projets-Aktor (cu un termen de finalizare a tronsonului de 48 de luni si o concesiune pe 30 de ani). Ce a urmat este cunoscut: tergiversari, amanari, solicitarea unor hartii aiurea, toate cu un singur rost, respectiv acela ca francezii sa cedeze la pretentiile Berceanului. In final totul a cazut, francezii au renuntat si s-au retras.
Ultima licitatie, demarata in decembrie 2012, pare blocata din motive inca nu foarte clare, de catre CNSC. Sa speram ca evolutiile vor curge conform procedurii iar documentele vor fi finalizate conform graficului.
Guvernanti – deblocati accesul in Ardeal!
Dincolo de ingreunarea traficului rutier pe zona Comarnic – Brasov, cotidianul www.infobrasov.net a atras atentia in mai multe randuri asupra posibilitatii blocajului rutier la care cu siguranta vom asista in momentul in care se vor incepe lucrarile la Autostrada Bucuresti-Brasov.
Practic, odata cu inceperea lucrarilor la autostrada, drumul DN 1 asa cum il cunoastem acum (intre localitatile Comarnic si Predeal) se va transforma intr-un “drum industrial”, ocupat de buldozere, excavatoare, autobasculante, cifaroame, ifroane, macarale, autogredere, buldoexcavatoare, trailere, etc.
Spunem ca doar pana la Predeal va fi groaznic, pentru ca de aici traseul Autostrazii Comarnic – Brasov coboara spre Rasnov (cel putin asa era traseul “vechi” din 2003-2004).
Indiferenta celor care s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor incepand cu Traian Basescu si continuand cu Dobre, Berceanu, Orban sau Boagiu este de nedescris. Sunt informatii ca toti acesti ministri, la momentul respectiv, au cunoscut consecintele deschiderii santierului Autostrazii Comarnic-Brasov, precum si posibilitatea (varianta) ca blocajul rutier sa fie evitat.
Solutia evitarii acestui dezastru rutier este una cat se poate de simpla: definitivarea unui drum judetean ce leaga Judetul Brasovul de Judetul Prahova pe Valea Doftanei. Practic drumul este o ramificatie din DN 1A de la Sacele (Bradet) si pana la Campina. A se vedea harta atasata. O parte din acest drum a fost inceput inainte de 1989 avand, pe atunci, si un caracter strategic. Practic sunt de facut, la nivel de drum judetean (national) cca, 35 -45 km, printr-o zona de o frumusete aparte, care va deschide intr-o maniera pozitiva turismul in zona. Din pacate in ultimele doua decenii nu s-a mai facut nimic, inafara unor demersuri (in doua etape) dupa anul 2000, la nivelul Consiliului Judetean Brasov si Prahova. Poate ca intr-o zi vom da detaliile acestei afaceri si mai ales cine sunt cei ce s-au opus realizarii acestui drum. Ar fi putut fi gata de aproape zece ani iar costurile pentru realizarea acestui drum nici macar nu ar fi fost prea mari. Acestea s-ar acoperi din costul carburantilor consumati de automobilele blocate in trafic pe DN1 de-a lungul unui an, sau din timpul mai scurt de parcurgere al drumului Bucuresti – Brasov. In ce priveste timpul de realizare, pentru constructorii de azi, durata ar fi de maxim patru luni.
Vlad T.
