Canadienii scot aur si din piatra seaca. Chiar si din Plumb
Intr-o tara curata si verde-n cerul gurii – ceea ce Romanika nu este – daca vrei sa implementezi niste proiecte murdare si poluante doua sunt piedicile mari de care te lovesti. Mediul si Cultura. Domeniile astea doua sunt, de regula, singurele teritorii necontaminate de interesele economice si financiare care dicteaza proiectele neprietenoase cu mediul. In statele civilizate, cultura si mediul sunt ultimele frontiere, de obicei imposibil de trecut catre natura vulnerabila la dejectii si infestari. Aici se cam sfarsesc toate matrapazlacurile care ar pune in pericol decorul naturel.
Ce se intampla, in schimb, la noi, o tarisoara cu pretentii ridicole de prietenie cu natura si istoria culturala? Maharii de ministerele mediului si culturii fac apologia proiectului Rosia Montana, dupa ce au incercat initial sa se piteasca de raspundere, cu speranta ca n-o sa-i deranjeze nimeni in barloguri. Prima a fost Rovana Plumb, duduia care se exprima la fel de lejer pe cat ii atarna numele. Coana de la mediu era atat de informata si responsabila in privinta proiectului de exploatare cu cianuri ca si-a rezervat o opinie competenta abia dupa ce se vor fi exprimat ceilalti destepti din Parlament. O lasitate din familia celei cu care seful ei Ponta a lepadat proiectul din poala cand presa l-a prins nepregatit sa explice de ce este atat de buna si curata afacerea celor de la Gold Corporation. Telectualul Barbu de la Cultura nici n-a fost de gasit intial, ocupat la minister cu fineturi, si nici nu s-a gandit nimeni sa-l deranjeze.
Dar a venit momentul doi, cand Ponta s-a repliat si s-a dezmeticit din buimaceala, inviorat probabil si de aerul rece al galeriei turistice de la Rosia Montana in care a coborat, intolit de Gold Corporation. Dupa ce i-a salvat pe minerii blocati cica in subteran, conform scenariului pregatit de departamentele competente, le-a poruncit subordonatilor din Guvern si Parlament sa pelerineze mina in scop de documentare si de iluminare brusca pe tema proiectului. Imediat, un val de slugi condus de seful deputatilor Zgonea s-a grabit sa obedieze, iar pelerinii au iesit din hruba aureolati de lumina intelegerii, galbena ca aurul din subteran. Ministrul Culturii a blocat la minister sertarul in care a zvarlit o informare alarmata despre soarta galeriilor romane de la Rosia Montana si a mers si el sa se improspateze cu aerul din put. A iesit atat de dumirit ca s-a dus glont la televizor sa faca elogiul canadienilor de la Gold Corporation, pe care i-a zugravit ca pe niste mecena sedusi de comorile arhitecturale ale zonei si ultima reduta de aparare a mostenirii daco-romane. Inutil sa mai spunem ca insailarea culturala pe care a citit-o cu miopie in studiouri fusese platita de Gold Corporation.
Tanti Rovana a ales alta cale. Cea catre mina era cam hurducata pentru fizicul ei nerecomandat mersului asa ca a stat la minister pana a reusit sa compuna o descriere feerica a haldelor de decantare a dejectiilor din exploatare. Ca sa puna in evidenta avantajele proiectului le-a comparat cu dezastrul actual de la Rosia, singura parte adevarata a descrierii. Dar mizeria din haldele de steril contaminat zace acolo inca de la primul mandat al duduii Plumb la Mediu. Cum de le-a descoperit abia acum, cand tema este sa apere proiectul canadian si sa-l inzestreze cu toate atributele ecologice posibile? De ce n-a vazut pana acum otravurile care infesteaza zona, distrusa de mineritul romanesc depasit si devastator? Cine le-a dat astora autorizatii sa exploateze in halul asta zacamintele de aur? Rovana Plumb a spalat cu statul pe jos doar ca, prin comparatie, proiectul canadian sa straluceasca auriu.
Ce-o sa mai urmeze? M-astept ca Barbu de la Cultura sa propuna primirea in Academia Romana a patronilor de la Gold Corporation, in calitate de corifei ai culturii mioritice. Cred, totusi, ca Rovana pregateste cel mai convingator argument in favoarea Gold Corporation. Pentru ca e datoare cu un voiaj la fata locului, Ponta o va convinge sa-si deplaseze fizicul in buza unui lac canadian de cianuri, sa prelevez otrava intr-o eprubeta si sa-i faca in direct proba organoleptica. Toti carcotasii vor constata atunci ca tehnicile de exploatare de la Rosia sunt ok si canadienii astia sunt in stare sa scoata ecologic aur si din piatra seaca. Ba chiar si din Plumb.
Vifor Rotar
