Castelul Bran – ecou de istorie, ecou de afaceri sau o mare teapa? (4)
3.4.Cine vrea sa ne vanda “brandul Dracula” la pachet cu Castelul Bran?
Oferta, prezentata ca pe o mare favoare facuta romanilor, a fost inaintata, public de reprezentantii lui Dominic de Habsburg, (noul proprietar al castelului), pe toate canalele media. Acestia au solicitat suma de 60 milioane de euro, afirmand ca partea cea mai valoroasa a ofertei este “brandul Dracula” care aduce mare profit anual!
Adica, in numele lui Dominic de Habsburg,? ne ofereau spre vanzare un stigmat injositor de natura vampirismului si canibalismului ritual, care este jenant, si trecut sub tacere de orice tara civilizata!!!
Sa luam exemplu Ungaria sau Slovacia. Se lauda aceste tari cu istoriile despre practicile vampirice si satanice petrecute pe teritoriul lor, care de altfel sunt notorii si reale?? ??
Cunoaste acest Dominic de Habsburg – dobanditor controversat al castelului Bran – ce oferta ne face? Cunoaste povestea sinistra, dar reala a atrocitatilor satanice comise de contesa Erzs?b?t (Elisabeta) Bathory si a faptului ca aceasta este considerata “cel mai mare asasin in serie din toate timpurile, fiind acuzata ca a comis peste 600 crime in ritualuri de magie neagra, vampirism si canibalism mistic? Are? vreo legatura cu aceasta?
Raspunsul este ca, poate nu cunoaste povestea, dar sinistra contesa-vampir Erzs?b?t (Elisabeta) Bathory face parte chiar dintre membrii, prin alianta, ai familiei sale. Ii reamintim ca Arhiducesa Maria Cristierna, membra a dinastiei de Habsburg, ?nrudita cu ?mparatul Rudolf II, s-a casatorit la data de? 6 august 1595, de sarbatoarea Schimbarii la Fata, cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, la Teius, in fata nuntiului apostolic Visconti.
Sigismud Bathory era var primar, dupa mama, cu Erzs?b?t Bathory, fiind fiul lui… Cristofor Bathory.
CONCLUZII?
Oferta lui Dominic de Habsburg f?cut? Consiliului Jude?ean Bra?ov, ?n vederea v?nz?rii Castelului Bran, a fost de 60 de milioane de euro. ?Motiva?ia principal?, ?n argumentarea pre?ului exorbitant a fost c?, pe l?ng? construc?ia, relativ modest?, ?i terenul aferent, componenta determinant? o reprezint? valoarea „brandului Dracula”.
?Pentru a putea analiza, ce ni se ofer? spre achizi?ie, am abordat subiectul din dou? perspective principale, ?i anume:?
- stabiliriea valorii imobiliare a castelului din punct de vedere financiar;
- evalu?rea componentei determinante a pre?ului brandului
Dracula din punct de vedere al realit??ii istorice, moralit??ii ?i? valorii.
In urma analizei nu se poate trece fara sa retinem cateva constatari.
1. Brandul Dracula s-a generat dup? apari?ia ?n 1972 a bestsellerului „In Search of Dracula”, de Radu Florescu ?i Raymond McNally, istorici care au argumentat c? Bram Stoker ?i-a bazat vampirul pe Vlad. ?
2. Scriitorul irlandez, Bram Stoker, de religie protestant? din Dublin, Bram (de la Abraham) Stoker a lansat romanul Dracula ?n anul 1897 la Londra. Marele succes de care s-a bucurat aceast? poveste horror, ?n condi?iile ?n care ?n acea perioad? era o mod? ?n literatur? ?i existau foarte multe publica?ii de gen, se datoreaz? faptului c? a ?nserat ?n scrierea sa elemente voalate de identificare a familiei ?i locului de provenien?? a fantasmagoricului ?i sinistrului personaj “Dracula-vampirul”.
?Avem certitudinea c? introducerea elementelor de identificare, care au dus la suprapunerea personajului practicant de ritualuri satanice, Dracula, peste identitatea real? ?i istoric? a pricipelui Vlad al III-lea Dr?culea din dinastia Basarabilor a fost influen?at? de curentele “orientaliste” transform?nd acest roman ?ntr-un manifest social cu trimitere direct?, f?cut? ?n mod con?tient, c?tre familii regale ?i nobiliare reale. De men?ionat c? ini?ial Bram Stoker a scris o nuvel? intitulat? “Oaspetele lui Dracula”, ?n care personajul vampir era identificat ca austriac, iar ac?iunea se petrecea ?n zone cu popula?ie vorbitoare de limba german?.
3. Efectul suprapunerii personajului fictiv, Contele Dracula-vampirul peste identitatea lui Vlad ?epe?, are caracteristica ac?iunii unui virus informa?ional. Acesta parazit?nd personalitatea istoric? a domnitorului Vlad al III-lea Dr?culea zis ?i ?epe?, paraziteaz?, de fapt, ?ntreaga dinastie a Basarabilor, care reprezint? coloana vertebral? a istoriei rom?ne?ti, medievale.
4. Plasarea pove?tilor despre fapte ?i acte de practicare a satanismului de natura vampirismului, canibalismului mistic ?i magiei neagre ?n istoria neamului Basarabilor creeaz? premisele uneia dintre cele mai mari manipul?ri ?i mistific?ri istorice.
Adev?ra?ii practican?i ai acestor ritualuri sinistre, concretizate ??n sute de asasinate(probate documentar), se reg?sesc ?n dinastia familiei Bathory. Reprezentanta cu cea mai sinistr? faim? este contesa Erzs?b?t (Elisabeta) Bathory sotia? Contelui Ferencz N?dasdy, impreuna cu supusii ei fideli Thorko, Ilona Joo, cu vrajitoarele Dorottya Szentes si Darvulia, precum? si cu majordomul pitic Johannes Ujvary care, ?n perioada 1590-1610 au comis, spun unele surse, peste 600 de asasinate mistice ?n ritualuri satanice. Informa?iile ?i probele certe ?n acest caz care este, de departe, cel mai mare caz de practicare a satanismului ?i de asasinat ?n mas? ?n ritualuri mistice se reg?sesc ?n documentele vremii la procesul din 1610, ?n care acest grup a fost condamnat. Singura care nu a fost condamnat? la moarte a fost contesa Elisabeta Bathory. Aceasta s-a datorat faptului c? f?cea parte din dinastia regal? a Ungariei ?i Poloniei, Bathory. De men?ionat c? ?n acea perioad?, respectiv 1595, Erzebet Bathory a devenit membr?, prin alian??, cu dinastia Habsburg.
5. Datele prezentate mai sus contureaz?, dar doar ?ntr-o mic? m?sur?, caracteristicile “minunatului” brand Dracula pe care vrea descendentul familiei de Habsburg s? ni-l v?nd? la “pachet” cu castelul Bran.
6. Implica?iile accept?rii de c?tre reprezentan?i ai autorit??ilor rom?ne a achizi?ion?rii castelului Bran ?mpreun? cu “brandul Dracula” sunt mult mai profunde ?i vor produce efecte ulterioare ?n sensul pierderii identit??ii na?ionale, prin stigmatizarea ireversibil? a ?ntregii istorii medievale, deoarece afecteaz? toate ramurile dinastiei Basarabilor, inclusiv cele ale Mu?atinilor ?i Huniazilor.
7. P?trunderea conceptului de natur? satanic? Dracula ?n? accep?iunea social? actual? s-a f?cut pefondul neglijen?ei ?i superficialit??ii autorit??ilor ?n abordarea fenomenului prin promovarea acestuia sub form? de divertisment, ?n special turistic.
8. Goana necontrolat? ?i, uneori, iresponsabil? dup? publicitate ?i profit a oamenilor politici a atins apogeul ?n promovarea acestei blasfemii istorice, dup? anul 2001, an ?n care a fost lansat proiectul parcului de distrac?ii Dracula Land, prin Ministerul Turismului. Manipularea opiniei publice ?n stigmatizarea locurilor istorice rom?ne?ti a fost realizat?, con?tient sau nu, prin ?ncercarea de plasament a acestui parc de distrac?ii ?nt?i la Sighi?oara, locul de na?tere al lui Vlad ?epe?, apoi la castelul Bran ?i ?n final la Snagov, locul unde este ?nmorm?ntat trupul lui Vlad ?epe?. Ca tot ce este legat de contele Dracula ?n corela?ie cu Vlad ?epe? ?i acest parc de distrac?ii are aparen?a unei mari “?epe”.
9. ?n fapt, brandul Dracula este o fars? sinistr? care ar avea valoare comercial? doar dac? actele ?i faptele de natur? satanic? invocate ?n caracterizarea personajului fictiv, contele vampir Dracula, s-ar fi petrecut ?n realitate, la castelul Bran.
10. Acest brand comercial, care are la origine un fals, va fii foarte repede demonetizat deoarece amatorii de senza?ional cu orice chip vor con?tientiza c? au fost p?c?li?i de manipulatori de opinie f?r? scrupule, la fel ca ?i marea mas? a credulilor cu deficien?e psihiatrice ?i a practican?ilor satanismului care ??i caut? idolul, pierz?ndu-?i interesul ?n termenul cel mai scurt. Va r?m?ne, ?n schimb, acest stigmat sinistru aplicat ?i primit, nemeritat, ?n istoria neamului rom?nesc. ?
?n final:??
Se poate constata, f?r? echivoc, c? grupul de interese format de c?tre Dominic de Habsburg cu avoca?ii s?i, ?mpreun? cu reprezentan?i publici ai Consiliului Jude?ean Bra?ov au ?ncercat s? oblige contribuabilii, din care majoritatea cre?tini, s? pl?teasc?, timp de peste 20 de ani, dreptul de a folosi o minciun? de natura fantasmagoricului satanic, care a luat amploare temporar? ca urmare a unui exces de interes morbid, amplificat de manipulatori de opinie f?r? scrupule.
Accept?nd, f?r? a lua ?n considerare implica?iile istorice, sociale ?i morale, achizi?ionarea la “pachet” a castelului Bran ?mpreun? cu brandul Dracula, vom realiza ireparabilul, deoarece acest brand cu iz de stigmat nu mai este ata?at unui parc de distrac?ii controversat, ci unui monument istoric, reprezentativ poporului rom?n. ?n felul acesta vom legaliza ?i oficializa aceast? blasfemie a vampirismului mistic ?n dinastia Basarabilor, situa?ie cu implica?ii interna?ionale neb?nuite.
Mihai Barbuliceanu
