Ce ne doare pe noi de banul public, de brand-uri, de castele? Ar trebui sa ne doara-n cot, la fel ca si pei cei vremelnici cu puteri de supermani in administratii. Cei care dispun de banul public aprope dupa bunul lor plac. Dar nu ne doare acolo, ci la buzunare. Daca pana acum nu stiam foarte multe despre cursul pe care il iau banii publici, iata ca am aflat macar o directie: pe castele. Mai nou, s-ar parea ca vampirismul stockerian a lovit cu putere mintile „luminate” ale alesilor, de i-a podidit, teatral, emotiile si grija pentru banii contribuabilului. Cazul Bran, adica al castelului brand-uit in condeiul romancier cu personajul Darcula, i-a atatat la culme pana si pe cei mai patimasi profani ai istoriei si culturii. Aproape ca ne-au dat lacrimile de convingere ca se perinda pe la noi prin tara „escrocii internationali” care vor sa jefuiasca poporul, luandu-i avutiile. Cam la fel se intampla si in cazul Bran. Au sarit ca arsi alesii cand au auzit asa o grozavie de pret pe cap de castel, proaspat retrocedat, cu teren cu tot. 60 de milioane de euro solicita improprietaritii, pe Castelul Bran cu tot cu dependinte. Adica o suma de poti sa-ti construiesti cel putin doua castele identice. Institutiile statului, in fapt, reprezentantii acestora, au uitat ca o tara intreaga e in proces de retrocedare. Procese in care statul s-a dovedit neputincios in negocieri. Oare, cate procese de retrocedare a castigat si cate a pierdut pana acum Ministerul Culturii, care avea in patrimoniu, prin anii 1990, sute de monumente, case, vile, castele, dintre care multe muzee sau case memoriale? Castelul Bran este numai un exemplu concludent. ?
In schimb, acum, cand boacana este facuta, lamentatiile politicienilor se tin lant. Singurul „castig” este capital politic pe aceasta tema. Pana acum, nu s-a dat doi bani pe patrimoniul acestei tari. S-a incearcat, mai degraba, sa se scape de-o „grija”. Proprietarul unei cladiri de patrimoniu are numai drepturi, nu si responsabilitati. Chiar daca legea il obliga sa intretina aceste cladiri, sa le restaureze, respectandu-le arhitectura, nimeni nu urmareste daca asta se intampla sau nu si nimeni nu este pedepsit in consecinta. Basca, nici macar impozitul sau la cat se ridica intretinerea lunara a castelului in cauza nu se cunoaste cu precizie. Daramite despre incasari. Totusi, banii storsi din buzunarul contribuabilului de rand, teatral deplans de politicieni, ar trebui sa fie contabilizati la pierderi din cauza proastei gestionari a bunurilor de patrimoniu. Asadar, cine pe cine jefuieste?… Pesemne ca Dracula a suferit oarece transformari. In loc de sange prefera euroii contribuabilului si semana izbitor la fata cu demagogia politicianista romaneasca.?
Marius OLA
