Cazul Rarinca – motivare Curtea de Apel Bucuresti: ancheta DNA a incalcat dispozitiile CEDO privind dreptul la un proces echitabil
Mariana Rarinca, femeia acuzata de DNA ca a santajat-o pe sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, a fost achitata de judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti pe motiv ca urmarirea penala desfasurata de procurori a fost facuta cu incalcarea unor articole din Codul de procedura penala si dispozitii ale CEDO privind caracterul echitabil al procesului penal, informeaza Agerpres. Curtea de Apel Bucuresti a dat luni publicitatii motivele pentru care Mariana Rarinca a fost achitata definitiv pe 21 mai.
„Contrar sustinerilor procurorilor de caz, Curtea constata ca urmarirea penala s-a desfasurat fata de inculpata Rarinca Mariana cu incalcarea dispozitiilor art.6 parag.1 comb. cu parag.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si a prevederilor art.8 din Codul de procedura penala privind caracterul echitabil al procesului penal. In art. 16 alin. 1 din Constitutia Romaniei se stipuleaza ca cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. De asemenea, Curtea de la Strasbourg, in jurisprudenta sa, a aratat ca respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale constituie esenta unei societati democratice”, se arata in motivare.
Judecatorii precizeaza ca urmarirea penala s-a efectuat de catre procurorii de caz, in perioada 4 – 27 iunie 2014, fara ca Marianei Rarinca sa-i fie respectate garantiile procesuale prevazute de lege.
In acest sens, instanta a avut in vedere faptul ca procurorii DNA aveau obligatia, in conformitate cu dispozitiile art.100 Cod procedura penala, sa stranga probe atat in favoarea, cat si in defavoarea Marianei Rarinca, din oficiu sau la cerere.
Cu toate acestea, procurorii DNA nu au administrat probe in favoarea Marianei Rarinca, cu ocazia perchezitiei efectuate la domiciliul acesteia din Galati in data de 9 august 2014.
Judecatorii au mai constatat ca este nefondata sustinerea DNA in sensul ca Mariana Rarinca a avut o atitudine procesuala nesincera, „asa incat perspectiva reeducarii si corijarii acesteia este posibila numai prin majorarea pedepsei inchisorii cu executarea in regim de detentie”.
CAB mai considera ca procurorii au invocat, in mod abuziv, existenta unor fapte imaginare, compromitatoare pentru persoana vatamata Livia Stanciu, ca obiect al amenintarii cu darea in vileag catre presa.
De asemenea, motivarea deciziei instantei de fond – Tribunalul Bucuresti – nu cuprinde analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei si nici apararile Marianei Rarinca, astfel cum prevad dispozitiile art.403 alin.1 lit.c Cod procedura penala.
Cu privire la infractiunea de tentativa de santaj, Curtea de Apel arata ca la fila 20 din rechizitoriu se retine ca, in perioada 16.10.2013 – 13.12.2013, Mariana Rarinca i-a trimis martorului Radu Stanciu (cumnatul Liviei Stanciu) patru mesaje tip SMS, cu un vadit caracter amenintator pentru Livia Stanciu. De exemplu: „16 octombrie 2013 – „nu pot sa mai astept. Nu o sa va placa, dar m-am hotarat sa nu mai tin cont decat de mine si de ai mei”; 3 decembrie 2013 – „Am semnat cu o televiziune si voi spune tot ce stiu cu date concrete si cu martori”; 13 decembrie 2013 – „Sunt in drum spre Bucuresti, nu mai am mila de nimeni, o sa iasa asa de urat incat poate sa-si dea demisia. Am vrut doar banii mei””.
Potrivit motivarii CAB, sustinerea din rechizitoriu in sensul ca exista o unitate naturala de infractiune, tentativa pedepsibila la infractiunea de santaj, savarsita in perioada august/septembrie 2013 – decembrie 2013 de catre Mariana Rarinca, este contrazisa de probele dosarului.
Conform sustinerilor martorului Radu Stanciu coroborate cu declaratia Liviei Stanciu, in luna decembrie 2013, acesta i-a adus la cunostinta ca Mariana Rarinca a solicitat suma de 20.000 euro, invocand datorii restituite creditorilor defunctului Andrei Stanciu, cu conditia de a nu „se duce la presa”.
Totodata, Curtea mai retine ca, la inceputul lunii mai 2014, Livia Stanciu „a primit-o din mila pe Mariana Rarinca in locuinta sa din Bucuresti”, desi, in luna aprilie, a sunat-o si i-a spus ca nu sta de vorba cu „santajisti nenorociti”.
Ca urmare a discutiei purtate cu Mariana Rarinca timp de 15 minute la ora 7 dimineata, „tot din mila”, Livia Stanciu i-a dat suma de 800 lei, 200 lei reprezentand cheltuieli de transport si 600 lei pentru efectuarea interventiei chirurgicale a nepoatei acesteia.
„In acest sens, astfel cum mai sus s-a aratat, persoana vatamata SLD a inteles sa o ierte pe inculpata RM pe motiv ca ‘oricarui om trebuie sa-i intinzi o mana de ajutor’, pana in data de 03.06.2015, cand in urma celor patru mesaje primite a formulat plangere penala impotriva acesteia pentru savarsirea infractiunii de santaj”, se arata in motivarea CAB.
Judecatorii considera ca fiind lipsita de fundament si sustinerea procurorilor DNA, in sensul ca exista tentativa la infractiunea de santaj, deoarece Mariana Rarinca a incercat sa-l utilizeze pe martorul Radu Stanciu ca intermediar, astfel incat amenintarile din mesaje si solicitarea sumei de bani sa ajunga la Livia Stanciu.
De asemenea, judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti nu au luat in considerare declaratiile date de Livia Stanciu si Radu Stanciu cu privire la solicitarea sumei de 20.000 de euro de catre Mariana Rarinca, in scopul dobandirii unui folos patrimonial injust.
In dispozitivul solutiei, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca fapta de santaj, pentru care Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata, nu are caracter penal, motiv pentru care a dispus achitarea acesteia.
In motivele de apel, Mariana Rarinca a declarat ca acuzatia de santaj nu se bazeaza decat pe declaratia (neinregistrata audio si video) a Liviei Stanciu si a martorului Radu Stanciu, iar procurorii DNA au favorizat-o pe sefa ICCJ.
In opinia sa, perchezitia efectuata de DNA la domiciliul sau a avut drept scop doar confiscarea de la ea a „oricarui petec de hartie care ar fi putut compromite imaginea Liviei Stanciu”.
•Motivare CAB: Mesajele trimise de Rarinca Liviei Stanciu nu au fost de natura a-i crea temere
Mesajele trimise Liviei Stanciu de catre Mariana Rarinca nu au fost de natura a-i crea o stare de temere celei dintai, se mai arata in motivarea CAB la decizia de achitare a lui Rarinca, potrivit Mediafax.
In plangerea penala din 4 iunie 2004, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) Livia Stanciu a sustinut ca a fost santajata de catre Mariana Rarinca, in schimbul remiterii sumei de 20.000 de euro, cu divulgarea catre presa, indicand postul TV Antena 3, cu darea in vileag unor date compromitatoare despre ea si familia sa.
„Ceea ce a atras, inca de la inceput, atentia Curtii, este faptul ca nici in declaratiile ulterioare persoana vatamata SLD nu a adus la cunostinta organelor de urmarire penala, faptele reale sau imaginare, compromitatoare pentru aceasta si pentru sotul sau S.A. cu care ar fi fost amenintata de catre inculpata R.M., prin intermediul mesajelor din data de 03.06.2014, in vederea obtinerii unui folos material injust”, se arata in motivarea Curtii de Apel Bucuresti (CAB), care, pe 21 mai, a achitat-o, definitiv, pe Rarinca.
Livia Stanciu a aratat intr-o declaratie ca mesajele primite pe 3 iunie 2014 de la Rarinca au determinat-o sa depuna plangere, intrucat modul de formulare ale acestora si succesiunea in care au fost trimise au indignat-o, mai ales ca anterior i-a fost mila de situatia personala a inculpatei.
Mesajele au urmatorul continut: „ora 18:13 ‘Daca va faceti socoteala, ve-ti avea mult mai mult de pierdut decat daca imi platiti mie datoria. Voi spune tot ce stiu inclusiv despre dv. si am ce spune argumentat’. ora 18:16 ‘Va credeti invincibila dar va garantez ca tot ce voi spune va fi argumentat cu martori si acte’. ora 18:34 ‘De maine va voi trimite pe fax toate datele pe care le voi da presei’. ora 19:17 ‘Vreau doar sa-mi trimiteti banii pe care mii datorati, ma puteti anunta cu un mesaj ca i-ati pus la posta'”, se arata in motivare.
„Eu am perceput mesajele ca amenintari. Am inteles din aceste mesaje ca RM doreste doar banii si ca sustine ca ar avea probe si inscrisuri pe care le poate da presei. Nu am nici cea mai vaga idee la ce anume se refera, eu sunt sigura ca nu exista asemenea probe si inscrisuri reale care sa contina informatii compromitatoare la adresa mea sau a sotului meu. Eu am avut impresia ca este cineva care o dirijeaza”, scria Stanciu in plangerea depusa in 4 iunie 2014.
In urma perchezitiilor efectuate pe 9 iunie 2014, soldate cu retinerea Marianei Rarinca, nu s-au gasit „acte si informatii compromitatoare”, noteaza CAB.
Instanta mentioneaza ca o cerinta esentiala pentru existenta laturii obiective a infractiunii de santaj este ca fapta cu a carei dare in vileag se ameninta, reala sau imaginara, trebuie sa fie de natura compromitatoare, sa aiba aptitudinea de a aduce atingere onoarei, demnitatii, reputatiei persoanei la care se refera.
„Astfel, in raport de situatia mai sus prezentata, Curtea constata ca mesajele din data de 03.06.2014, transmise de catre inculpata RM, persoanei vatamate Stanciu Livia Doina, prin care invoca recuperarea unei datorii nu se circumscriu elementului material al laturii obiective a infractiunii de santaj prev. de art. 207 alin. 2 Cod penal. In consecinta, Curtea constata ca mesajele din data de 03.06.2014 transmise de catre inculpata RM, prin continutul lor nu au fost de natura a crea o stare de temere persoanei vatamate SLD, punand-o in situatia de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se opune pretentiilor acesteia”, se mai spune in motivare.
CAB mai apreciaza ca este „lipsita de fundament legal” sustinerea din rechizitoriu, potrivit careia Rarinca si-ar fi concretizat amenintarile cand a sunat, pe 8 iunie, la Antena 3.
Discutia telefonica pe care a avut-o cu operatoarea care i-a raspuns este redata in motivare:
„operatoare: alo, da.
– RM: buna ziua! alo!
– operatoare: buna ziua! da?
– RM: vreau si eu legatura … eu stiu … cu cineva care ar putea sa preia un gen de stire.
– operatoare: da, spuneti despre ce e vorba.
– RM: vroiam sa vorbesc cu cineva, eu stiu?
– operatoare: doamna, eu nu! eu daca v-am raspuns … puteti vorbi cu mine. Daca … daca nu… asteptati in alta zi, ca sa raspunda altcineva”.
_________
Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu, presedintele ICCJ.
In rechizitoriu, procurorii au retinut ca, in perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenintat-o pe Livia Stanciu cu darea in vileag a unor fapte imaginare, compromitatoare pentru aceasta si pentru sotul ei.
Potrivit DNA, in schimbul nedivulgarii catre presa a acestor informatii, presupus compromitatoare, Mariana Rarinca i-a pretins sefei ICCJ suma de 20.000 de euro.
„Amenintarile cu divulgarea catre presa a unor informatii presupus compromitatoare la adresa persoanei vatamate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensatie pentru ‘datorii’ platite de inculpata in numele sotului persoanei vatamate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. In perioada aprilie 2014 – 3 iunie 2014, persoana vatamata a primit amenintari prin intermediul unei convorbiri telefonice si prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenintat-o pe persoana vatamata cu divulgarea catre presa (un post important de televiziune) a unor date compromitatoare despre persoana vatamata si familia acesteia”, arata DNA la 1 iulie 2014.
Procurorii mai sustineau ca faptele pe care femeia intentiona sa le divulge cu privire la Livia Stanciu si la membrii familiei acesteia sunt imaginare, intrucat nici sefa ICCJ, nici sotul acesteia nu au avut si nu au vreo datorie fata de Mariana Rarinca.
Mariana Rarinca a fost achitata, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucuresti, decizia fiind definitiva. Anterior, Tribunalul Bucuresti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de inchisoare cu suspendare.
Rarinca a fost arestata preventiv in perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014.
