Home Editorial Ce-l doare pe Andrei Pleşu: „Prăpastia dintre statutul de disident anti-ceauşist şi...
Ce-l doare pe Andrei Pleşu:
„Prăpastia dintre statutul de disident anti-ceauşist şi turnătoria la Securitate”
Fostul ministru al Culturii si al Afacerilor Externe are o viata dubla, despre care nu se stia absolut nimic pana acum. Numarul actual al revistei Ciao! publica in exclusivitate fotografii cu Andrei Plesu si cea care il asteapta in multe seri la ea acasa, acolo unde scriitorul innopteaza adesea.Despre Andrei Plesu se pot spune si scrie extrem de multe lucruri.
Fost ministru in CATEVA GUVERNE, (si de stanga si de dreapta…), la Ministerul Culturii (EXPLICABIL !) si apoi la cel al Afacerilor Externe (tot explicabil doar prin apartenenta la fosta Securitate!), director al revistei „Dilema Veche”, fost consilier prezidential al Basescului pe care la „limbuit” fara gretzuri si multe altele: eseist, filozof (acuzat de plagiat…), istoric al artei etc. Cel mai mult ii place sa fie vorbete la televizor si pe „feisbuc„). Asa a devenit in constiinta romanilor o figura pitoreasca, o voce sonora in vacarmul bucurestean,un guru cu verb bashcalios, de multe ori ascultat sau citit de conationalii sai, cu gura cascata …Ca tipul are sharmul filosofului de pe Calea Victoriei, nu incape indoiala. Doar ca l-a deranjat rau unul, DAN PURIC, care, pe coarda asta, o zice si mai bine, scotand carte dupa carte. Si Plesul cel barbos si cu trei randuri de burti il impunde cu degetul pe actorul mai slabanog si cam span… care, pur si simplu, IL IGNORA…
Iata, insa, ca… cand se da fata mare, integrul Plesu poate ascunde adevaruri atat de lumesti, incat ar putea fi privit din cu totul alta perspectiva. Revista Ciao! publica, cateva fotografii greu de contestat, in care…amorezul Andrei Plesu se comporta cu o femeie… ca si cum ar fi sotia sa. Doar ca nu este! Cei doi merg impreuna la cumparaturi si au o atitudine foarte fireasca, specifica unui cuplu de indragostiti. Chiar daca scriitorul isi petrece ziua alaturi de sotia lui, Catrinel Plesu, o intelectuala de prima mana, Director la Centrul National al Cartii al ICR, noaptea o are rezervata amantei… De acolo o fi dat un telefon lui Petre Roman, când i-a adresat cuvinte grele fără a mai aştepta un răspuns, Asa a început un război între cei doi foşti prieteni, care acum se derulează în public.
După acel telefon, Roman i-a spus lui Pleşu, într-o emisiune televizată, că are „un caracter slab”. Imediat, în „Dilema veche”, Pleşu îl atacă virulent, trecând în revistă momentele mineriadei şi refuzul acordării vizei pentru Regele Mihai, încheind astfel textul său: „Petrică, să-ţi spun ceva: mai bine să ai un caracter slab, decât să n-ai caracter deloc”.
Nici Petre Roman n-a rămas mai prejos, astfel încât, într-un text trimis către corectnews.ro, îl face pe Andrei Pleşu „aplaudac al lui Băsescu”, reamintindu-i şi de scrisoarea trimisă lui Ceauşescu, în care recunoştea că a dat Securităţii informaţii despre Meditaţia transcendentală! Petre Roman îl mai acuză pe Andrei Pleşu că a plagiat chiar titlul cărţii „Minima moralia”, scrisă de filosoful german Theodor W. Adorno!
Iată textul integral al textului lui Petre Roman:
„Când în urmă cu trei luni şi pentru prima oară citeam uluit scrisoarea lui Andrei Pleşu către Nicolae Ceauşescu, un sentiment de prietenie şi admiraţie pentru el s-a năruit fără voia mea. M-am exprimat cu toata grija , fără să-l acuz, dar constatând din chiar conţinutul scrisorii că el făcuse o ’mărturisire’ Securităţii în legătură cu activitatea membrilor ’grupului de meditaţie transcedentală’. Am primit un telefon furios şi cuvinte dintre cele mai jignitoare de la Andrei Pleşu şi apoi telefonul trântit mai inainte ca eu să pot spune vreun cuvânt. Au urmat câteva deziceri publice de mine în termeni insultători. Am scris atunci un mic text intitulat ’Andrei Pleşu – un caracter slab’ care circulă pe internet.
Acum câteva zile, Andrei Pleşu a încercat să rescrie istoria mea politică uitând cu desăvârşire de a lui. El nu şi-a dat demisia în momentul episodului venirii Regelui Mihai I cu prilejul Sărbătorii Paştelui din 1990 şi dovada clară este că a continuat să fie ministru până la mineriada din septembrie 1991. Ar fi fost potrivit să-şi dea demisia din funcţia de ’aplaudac’ al lui Băsescu când acesta l-a ’executat’ politic pe acelaşi suveran, anul trecut. Dar el a continuat, demn, să-l susţină pe Băsescu. În momentul mineriadei din 13-15 iunie 1990, Andrei Pleşu era ministru şi ar fi putut foarte simplu, în lumina acuzaţiilor dure pe care mi le aduce acum, să nu-şi dorească şi să nu devină din nou ministru în guvernul liber ales de Parlament după mineriadă. Nu mai e cazul să spun că la acea oră n-aveam habar de scrisoarea sa către Ceauşescu. După câţiva ani, a urmat numirea lui Andrei Pleşu la propunerea mea, în funcţia de ministru de externe, ca reprezentant în guvern a Partidului Democrat, deşi el nu era membru al acestui partid. M-a anunţat ferm că urmează să se înscrie în Partidul Democrat, lucru pe care nu l-a facut şi pe care nici nu i l-am reproşat.În fapt, finalul articolului scris de Andrei Pleşu împotriva mea arată clar ce-l doare: prăpastia care se cască între statutul asumat de disident anti-ceauşist şi turnătoria la Securitate, documentată în chiar scrisoarea lui către Ceauşescu.Pe baza culturii mele de profesor universitar şi cu titlul de doctor în ştiinţe a Universităţii din Toulouse n-am cum să nu constat că, matematic vorbind, problema lui Andrei Pleşu n-are soluţie. Din straturile joase ale culturii mele ştiu că ’Minima Moralia’ este o lucrare scrisă, în plin razboi şi Holocaust, de marele filozof german Theodor W. Adorno, lucru pe care Andrei Pleşu nu l-a menţionat niciodată în lucrarea sa plagiata cu acelaşi titlu”.
Şi în ultimul număr din „Dilema veche”, Andrei Pleşu gafează impardonabil, într-o scrisoare către ministrul Ecaterina Andronescu, în care-i cere să-l pedepsească pe Victor Ponta pentru plagiat, uitând că nici el n-a explicat propriul său plagiat din H. Corbin, despre care a scris cotidianul.ro, în care n-a ratat sa plagieze nici măcar cuvântul… „etc.”! (dupa o idee din ziuanews)
Fost ministru in CATEVA GUVERNE, (si de stanga si de dreapta…), la Ministerul Culturii (EXPLICABIL !) si apoi la cel al Afacerilor Externe (tot explicabil doar prin apartenenta la fosta Securitate!), director al revistei „Dilema Veche”, fost consilier prezidential al Basescului pe care la „limbuit” fara gretzuri si multe altele: eseist, filozof (acuzat de plagiat…), istoric al artei etc. Cel mai mult ii place sa fie vorbete la televizor si pe „feisbuc„). Asa a devenit in constiinta romanilor o figura pitoreasca, o voce sonora in vacarmul bucurestean,un guru cu verb bashcalios, de multe ori ascultat sau citit de conationalii sai, cu gura cascata …Ca tipul are sharmul filosofului de pe Calea Victoriei, nu incape indoiala. Doar ca l-a deranjat rau unul, DAN PURIC, care, pe coarda asta, o zice si mai bine, scotand carte dupa carte. Si Plesul cel barbos si cu trei randuri de burti il impunde cu degetul pe actorul mai slabanog si cam span… care, pur si simplu, IL IGNORA…
Iata, insa, ca… cand se da fata mare, integrul Plesu poate ascunde adevaruri atat de lumesti, incat ar putea fi privit din cu totul alta perspectiva. Revista Ciao! publica, cateva fotografii greu de contestat, in care…amorezul Andrei Plesu se comporta cu o femeie… ca si cum ar fi sotia sa. Doar ca nu este! Cei doi merg impreuna la cumparaturi si au o atitudine foarte fireasca, specifica unui cuplu de indragostiti. Chiar daca scriitorul isi petrece ziua alaturi de sotia lui, Catrinel Plesu, o intelectuala de prima mana, Director la Centrul National al Cartii al ICR, noaptea o are rezervata amantei… De acolo o fi dat un telefon lui Petre Roman, când i-a adresat cuvinte grele fără a mai aştepta un răspuns, Asa a început un război între cei doi foşti prieteni, care acum se derulează în public.
După acel telefon, Roman i-a spus lui Pleşu, într-o emisiune televizată, că are „un caracter slab”. Imediat, în „Dilema veche”, Pleşu îl atacă virulent, trecând în revistă momentele mineriadei şi refuzul acordării vizei pentru Regele Mihai, încheind astfel textul său: „Petrică, să-ţi spun ceva: mai bine să ai un caracter slab, decât să n-ai caracter deloc”.
Nici Petre Roman n-a rămas mai prejos, astfel încât, într-un text trimis către corectnews.ro, îl face pe Andrei Pleşu „aplaudac al lui Băsescu”, reamintindu-i şi de scrisoarea trimisă lui Ceauşescu, în care recunoştea că a dat Securităţii informaţii despre Meditaţia transcendentală! Petre Roman îl mai acuză pe Andrei Pleşu că a plagiat chiar titlul cărţii „Minima moralia”, scrisă de filosoful german Theodor W. Adorno!
Iată textul integral al textului lui Petre Roman:
„Când în urmă cu trei luni şi pentru prima oară citeam uluit scrisoarea lui Andrei Pleşu către Nicolae Ceauşescu, un sentiment de prietenie şi admiraţie pentru el s-a năruit fără voia mea. M-am exprimat cu toata grija , fără să-l acuz, dar constatând din chiar conţinutul scrisorii că el făcuse o ’mărturisire’ Securităţii în legătură cu activitatea membrilor ’grupului de meditaţie transcedentală’. Am primit un telefon furios şi cuvinte dintre cele mai jignitoare de la Andrei Pleşu şi apoi telefonul trântit mai inainte ca eu să pot spune vreun cuvânt. Au urmat câteva deziceri publice de mine în termeni insultători. Am scris atunci un mic text intitulat ’Andrei Pleşu – un caracter slab’ care circulă pe internet.
Acum câteva zile, Andrei Pleşu a încercat să rescrie istoria mea politică uitând cu desăvârşire de a lui. El nu şi-a dat demisia în momentul episodului venirii Regelui Mihai I cu prilejul Sărbătorii Paştelui din 1990 şi dovada clară este că a continuat să fie ministru până la mineriada din septembrie 1991. Ar fi fost potrivit să-şi dea demisia din funcţia de ’aplaudac’ al lui Băsescu când acesta l-a ’executat’ politic pe acelaşi suveran, anul trecut. Dar el a continuat, demn, să-l susţină pe Băsescu. În momentul mineriadei din 13-15 iunie 1990, Andrei Pleşu era ministru şi ar fi putut foarte simplu, în lumina acuzaţiilor dure pe care mi le aduce acum, să nu-şi dorească şi să nu devină din nou ministru în guvernul liber ales de Parlament după mineriadă. Nu mai e cazul să spun că la acea oră n-aveam habar de scrisoarea sa către Ceauşescu. După câţiva ani, a urmat numirea lui Andrei Pleşu la propunerea mea, în funcţia de ministru de externe, ca reprezentant în guvern a Partidului Democrat, deşi el nu era membru al acestui partid. M-a anunţat ferm că urmează să se înscrie în Partidul Democrat, lucru pe care nu l-a facut şi pe care nici nu i l-am reproşat.În fapt, finalul articolului scris de Andrei Pleşu împotriva mea arată clar ce-l doare: prăpastia care se cască între statutul asumat de disident anti-ceauşist şi turnătoria la Securitate, documentată în chiar scrisoarea lui către Ceauşescu.Pe baza culturii mele de profesor universitar şi cu titlul de doctor în ştiinţe a Universităţii din Toulouse n-am cum să nu constat că, matematic vorbind, problema lui Andrei Pleşu n-are soluţie. Din straturile joase ale culturii mele ştiu că ’Minima Moralia’ este o lucrare scrisă, în plin razboi şi Holocaust, de marele filozof german Theodor W. Adorno, lucru pe care Andrei Pleşu nu l-a menţionat niciodată în lucrarea sa plagiata cu acelaşi titlu”.
Şi în ultimul număr din „Dilema veche”, Andrei Pleşu gafează impardonabil, într-o scrisoare către ministrul Ecaterina Andronescu, în care-i cere să-l pedepsească pe Victor Ponta pentru plagiat, uitând că nici el n-a explicat propriul său plagiat din H. Corbin, despre care a scris cotidianul.ro, în care n-a ratat sa plagieze nici măcar cuvântul… „etc.”! (dupa o idee din ziuanews)