Ce se ascunde in spatele bulversarii administrative a Romaniei?
Pseudo-proiectul de regionalizare impus, pe repede înainte, de către premierul Ciolos ascunde câteva „capcane” destul de grave, cu bătaie lungă, dar şi cu efecte catastrofale mai puţin cunoscute. Un document al Ministerului Finanţelor evidenţia faptul că totalul datoriilor acumulate de administraţiile judeţene şi municipiile reşedinţă de judeţ până anul trecut se ridică la aproape 6 miliarde de lei, adică echivalentul a 1,4 miliarde de euro.
Practic, rezultă că deficitul bugetului centralizat al unităţilor administrative locale a revenit aproape exact la ponderea pe care o avea în PIB în anul 2009, când a început procesul de echilibrare fiscală. Trebuie subliniat faptul că din 2010 încoace, ponderea în PIB a veniturilor locale a scăzut continuu şi se îndreaptă spre pragul de 8-9 procente, ceea ce înseamnă un prag limită foarte jos. În schimb, cheltuielile locale cu bunuri şi servicii corespund ca ordin de mărime cu cele naţionale.
Atentie!, cel putin opt judeţe şi sase municipii reşedinţa de judeţ sunt atât de puternic îndatorate încât nu mai au dreptul, potrivit legii, să se împrumute sau să garanteze împrumuturi. Adică au depăşit limita de 30% a gradului de îndatorare, ceea ce înseamnă plăţi de făcut în raport cu bugetul disponibil.
Ciudate sunt acele idei de regiuni administrative (între 15-18), create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii altfel generoase daca nu ar repeta aproape identic … ”REGIONALIZAREA LUI STALIN ”.
…Scopul? Doar doar s-ar reintrupa fosta Regiune Autonoma Maghiara! Iar „criteriile” ,in principiu sunt generalist valabile …dar nu se potrivesc realitatilor concrete de azi Exista posibilitatea unor fluxuri inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, suprafața, posibile afinități culturale și istorice, existența unor orașe care pot funcționa ca poli de creștere economică și care pot avea un efect benefic (de antrenare). Dar de ce sa ne reintoarcem la modelul sovietic si sa nu pastram unitatea administrativa Judetul, existent si cu continuitate in tarile romane de 4-5 sute de ani?
Criza actuala are o singura explicatie – jaful banului public
Dar nu administraţiile locale şi judeţene ca forme de organizare teritoriala sunt cauzele supraîndatorarii, ci transformarea lor in „moşii” (feude) păstorite de actuali sau fosti baroni locali controversaţi. Cei mai vocali baroni locali ai ultimilor ani cu averi imense stranse in mandale in care au ocupat functii publice. Adică, Sorin Frunzăverde de la Caraş-Severin, Liviu Dragnea fost la Teleorman, baron ajuns acum sef al PSD, Paul Stănescu de la Olt , Florin Popescu de la Dâmboviţa, Cancescu Aristotel si George Scripcaru la Brasov, Dragoş Benea de la Bacău, Martin Bottesch de la Sibiu, Antal Arpad Tamaş Şandor de la Covasna sau Marian Oprişan de la Vrancea, Hava de la Alba.
Foarte aproape de limita de îndatorare se regăsesc judeţele Tulcea, Ialomiţa şi Argeş. Cele patru municipii reşedinţă de judeţ care au depăşit limita legală de îndatorare au
fost ori sunt conduse de către trei baroni de categoria grea-pesedistii Nichita la Iasi, Nicusor Constantinescu cu Radu Mazăre la Constanţa şi pedelistul Gheorghe Pinalty la Piatra Neamţ. Si de doi edili din catergoria semigrea – adică pedelistul Cătălin Flutur (sa nu uitam AVIARA) şi pedelistul trecut la PSD, Darius Vâlcov, de la Slatina
Indiferent de cine a fost premier, acestia au ameninţat şi bătut cu pumnul în masă, obţinând de cele mai multe ori, mai mult… decât au cerut. Însă, nimeni nu a scanat până acum finanţele pe care aceşti baroni le-au rulat şi jonglat de a lungul timpului în parohia lor. Oare, nu cumva acum prin tentativa de regionalizare administrativă a României trâmbiţată de Liviu Dragnea si mai nou de Ciolos se doreşte tocmai ştergerea urmelor pentru creditele care au condus administraţia locală sau judeţeană la depăşirea plafonul legal de îndatorare?
Nu cumva se doreşte rostogolirea datoriilor prin care baronii locali au îngropat primăriile şi consiliile judeţene, şi astfel, prin teleportarea datoriilor către celelalte administraţii intrate în noua regiune se va pierde urma banilor risipiţi de a lungul anilor?
Credeti ca Ministerul de Finanţe va face public un raport al modului cum au fost risipiţi banii împrumutaţi de acele administraţii locale dirijate de baroni? ddr
