Ceahlaul – Muntele sfant al romanilor
Se spune despre Ceahlau ca este „muntele sfant al romanilor”; ca aici traieste baba Dochia, care se imbraca iarna cu noua cojoace si le leapada in primele zile ale lui martie; aici exista o scara de lemn cu 400 de trepte, care ducea catre clopotul muntelui – o toaca mare de fier, ce le vestea sihastrilor ceasul de rugaciune. Legendele spun ca s-ar mai auzi si astazi pana hat departe, in serile linistite de vara, cand omul vine sa se odihneasca pe Ceahlau. Unii cred ca insusi zeul Zamolxe ar fi trait aici.
Cel mai inalt masiv din Muntii Bistritei
Masivul Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei fiind situat in extremitatea sudica a Muntilor Bistritei si strabatut de paralela 47 latitudine nordica si de meridianul 25 longitudine estica. Ceahlaul este inconjurat de vai adanci in toate directiile: la nord de Valea Bistricioarei, la Est de Lacul Izvoru, la Sud de Valea Bicazului si la Vest de vaile Bistrelor si a Pinticului. Altitudinea maxima din Ceahlau este atinsa de Vf. Ocolasu Mare, 1907m, al doilea varf si cel mai important fiind Varful Toaca, 1 904m.Toti muntii din jurul Masivului Ceahlau nu depasesc 1500m altitudine, de aceea are caracterul de masiv. Asadar Masivul Ceahlau are infatisarea unei mari cetati,cu ziduri si metereze,iar deasupra cele 2 varfuri.
Parcul National Ceahlau
Parcul National Ceahlau acopera o suprafata de peste 7.742,5 ha fiind una din cele mai mari rezervatii naturala. Flora este dispusa etajat, cuprinzand un complex de elemente fitogeografice cu origini diferite. Printre speciile rare intalnite (peste 1100 specii de flori si 90 specii de pasari si animale) aici se pot aminti laricele din „Polita cu crini”, floarea de colt, capra neagra, rasul etc.
Oamenii locului
Putini dintre drumetii care trec sau zabovesc cateva clipe in aceasta zona stiu ca aici a fost descoperit un nivel de locuire preistoric, de un real interes pentru activitatea arheologica. Cercetarile au scos la iveala o asezare-atelier cu caracter permanent, a carei existenta indelungata a fost favorizata de conditiile prielnice locale de locuire.
Cei dintai care au deschis o poteca buna de urcat pe Ceahlau, prin Durau, au fost cnejii Cantacuzini, vechii proprietari ai Hangului. Prin anii ’70 ai secolului XIX, Vasile Macarascu (pe atunci subprefect al plasii Muntele) imbunatateste vechiul drum, facand si un adapost la Fantanele (loc a carui denumire provine de la „Fantana Macarascului”, o fantana amenajata de acelasi subprefect).
Ocupatia de baza a locuitorilor de la poalele Masivului Ceahlau este pastoritul, poienile din jurul muntelui oferind locuri prielnice pasunatului turmelor de oi si vite. Aceasta indeletnicire este practicata si astazi in Poiana Maicilor, Poiana Stanilelor ori pe platoul central.
Potentialul turistic
Potentialul turistic natural din Masivul Ceahlau a determinat amenajarea unor trasee si locuri de popas inca din secolul trecut. Astfel, familia Cantacuzinilor amenajeaza in jurul anului 1860 prima poteca spre inaltimile Ceahlaului, iar primele adaposturi sunt construite in 1906, langa Fantana Rece si in 1914 la Fantanele. Unul din principalele obiective de atractie al turistilor il reprezina relieful conglomeratic din zona centrala, printre cele mai spectaculoase forme numarandu-se Panaghia, Toaca, Caciula Dorobantului, Piatra cu Apa, Detunatele, Dochia, Claile lui Miron, Piatra cu Apa etc. Un alt obiectiv il reprezinta, pentru cei pasionati de alpinism, ascensiunile pe traseele de escalada din masiv.
Pentru un turism organizat si civilizat, in Masivul Ceahlau functioneaza trei cabane: Izvorul Muntelui, Dochia si Fantanele. La acestea se adauga un complex hotelier (statiunea Durau) si numeroase pensiuni. De asemenea nu putem sa nu amintim de posibilitatea efectuarii de croaziere de agrement cu vaporul pe lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”. Pe cuprinsul rezervatiei sunt aprobate, amenajate si marcate sapte trasee turistice, care traverseaza in intregime aria protejata.
Laura Moise
