Ceata de feciori colindatori
Manifestarile folclorice din perioada sarbatorilor de iarna sunt dominate de obiceiul colindatului si uratului de catre tineri organizati in ceata. Cetele de feciori sunt specifice Tarii Fagarasului si se pot intalni in satele Recea, Dejani, Lisa, Berevoi, Breaza, Carta, Harseni, Mandra, Dragus.
Cetele de feciori din Fagaras
In Fagaras, exista trei tipuri de cete de feciori, in functie de „accesoriile” pe care le folosesc in timpul colindului. Ceata de feciori cu bata (un element arhaic al ritualurilor de initiere), ceata de feciori cu turca (masca) si cea cu steag (mai ales in satele de la poalele muntilor).
In afara de accesorii, cetele de feciori mai au un aspect interesant: ele se formeaza, de fapt, dupa un sistem de organizare clar stabilit.
Ceata este formata din vataful mare si mic, samesul (casierul) mare si mic, stegarul mare si mic, carciumarul mare si mic, bucatarul mare si mic. Acestia erau alesi dintre tinerii necasatoriti, cu varste cuprinse intre 17 si 25 de ani. Numarul feciorilor din ceata varia de la un sat la altul, dar nu depasea cifra 12. Alegerea lor se facea de intreaga comunitate, prin vot deschis, public cu 3-4 saptamani inainte de Craciun.
Ceata se aduna de Sfantul Nicolae si se hotarau sefii cetei – vataf mare, vataf mic, colacar, crasmar. In perioada de timp ramasa pana la Craciun toti feciorii trebuie sa invete, „cu sfintenie”, toate textele si cantecele colindelor pe care le vor canta.
Organizarea cetei
Vataful mare se alegea din randul celor care au facut stagiul militar si aveau o comportare buna. Dupa votare urma ridicarea la grinda – candidatul trebuia sa atinga grinda de trei ori cu spatele, semn ca e imputernicit. La aceasta ceremonie tinerii primeau sfaturi de buna purtare, dupa care se bea „adalmasul”, iar cetasii petreceau cu fetele invitate.
In satul Dragus, de exemplu, alegerea se facea pe un an de zile. In alte parti insa functiile erau detinute numai pe perioada sarbatorilor. Ceata se aproviziona cu bautura, isi tocmea un lautar tigan si isi cauta gazda de feciori. De obicei, casa unde se facea alegerea tinerilor, ramanea gazda cetei pena la 7 ianuarie. Aici tinerii dormeau (exceptie fac tinerii din Dragus care dormeau la casele lor), gateau masa din bucatele lor, fiind ajutati de sotia gazdei, invatau colindele si jocurile, reguli de comportare si deprinderi legate de viata de familie, muncile agricole si gospodaresti.
Portul cetasilor
Colindatul incepea pe 24 decembrie, in jurul orei 17. In timpul colindatului, in zilele de joc, portul cetasilor era cel obisnuit in zilele de sarbatoare: cioareci, camasa cu strafuri, serpar, cizme sau bocanci, pieptar infundat brodat cu lanica, caciula cu vastra (flori, oglinzi, pene de paun, busuioc) si panglici tricolore asezate in diagonala peste pieptar, semnul distinctiv al cetasilor. Pentru a se deosebi de ceilalti, vataful mare purta doua panglici tricolore incrucisate.
Colindatul incepea la casa primarului, parintelui si notarului, dupa care se luau la rand toate gospodariile din sat.
Incepand cu prima jumatate a secolului XX, ceata de feciori si-a pastrat doar caracterul sau cultural, fiind doar o ceata de colindatori.