Cele 20 de minoritati nationale din Romania isi sarbatoresc ziua
Astazi, 18 decembrie, reprezentantii celor 20 de minoritati nationale din Romania vor sarbatori Ziua minoritatilor nationale, la Palatul Victoria, la invitatia premierului Calin Popescu-Tariceanu. Manifestarile dedicate Zilei minoritatilor nationale, aflata la cea de-a noua editie, au debutat, vineri, in organizarea Departamentului pentru Relatii Interetnice (DRI) al guvernului, sub sloganul „Diversitatea Reuneste Identitati”, acestea urmand sa continue pana pe 20 decembrie.
?
In Romania exista 20 de minoritati nationale – albanezii, armenii, bulgarii, cehii, croatii, evreii, germanii, grecii, italienii, macedonenii, maghiarii, polonezii, romii, rusii-lipoveni, rutenii, sarbii, slovacii, tatarii, turcii si ucrainenii.
Reprezentantii minoritatilor nationale au declarat ca, in ceea ce priveste drepturile lor, in ultimii 17 ani, s-a inregistrat o evolutie pozitiva, acestia fiind insa nemultumiti de tergiversarea adoptarii in parlament a proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale.
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat ca in ultimii 17 ani situatia minoritatilor nationale din Romania „s-a imbunatatit, fara doar si poate, prin reglementarile secventiale in plan juridic, in administratie, invatamant etc”. Parlamentarul Uniunii a atras atentia ca problema apare insa la aplicarea legilor. El a dat ca si exemplu faptul ca, desi legea prevede ca in sedintele de consiliu local se poate folosi limba materna, acest lucru nu se intampla din cauza faptului ca acest drept nu este bine vazut de majoritate. Gyorgy Frunda a afirmat ca de doi, trei ani, in Romania, se observa o intarire a nationalismului. „Nu-mi venea sa cred ochilor cand am vazut la o emisiune invitati doi legionari, imbracati in verde, cu diagonala pe camasa, si care vor sa infiinteze partidul legionar roman. Mi se pare inacceptabil. Este ca si cum ai vrea in Germania sa reinfiintezi Partidul National Socialist”, a mai spus senatorul. Referitor la legea privind statutul minoritatilor nationale, o initiativa sustinuta in mod constant de UDMR, Gyorgy Frunda a afirmat ca impasul in care s-a ajuns, prin faptul ca nici macar nu se mai discuta pe marginea acestui proiect care sta in parlament de mai bine de un an, nu poate naste decat semne de exclamare.
?
Romania are una dintre cele mai avansate legislatii in domeniul minoritatilor nationale, a declarat presedintele Uniunii Armenilor din Romania (UAR), Varujan Vosganian. El a spus ca niciunde in lume minoritate armeana nu se bucura de drepturile de care se bucura in Romania, de reprezentare in parlament, de sustinere bugetara pentru activitatile culturale etc. In opinia sa, mai sunt chestiuni legate de probleme ale minoritatii maghiare si de cea a romilor, dar care tin mai mult de mersul democratiei in Romania. Senatorul liberal a aratat ca, spre deosebire de tari din sud-estul Europei, Romania a reusit sa treaca peste putinele situatii limita dintre majoritate si minoritate, referindu-se la evenimentele din 1990 de la Targu Mures si la perioade cand au exista relatii tensionate cu romii. El este de parere ca din acest punct de vedere tara noastra a luat cu bine examenul de trecere de la o societate hipercentralizata si inchisa spre democratie. Varujan Vosganian a mai spus ca UAR a fost mai putin implicata in proiectul legii statutului minoritatilor nationale.
?
Deputatul Longher Ghervazen, reprezentantul Uniunii Polonezilor din Romania „Dom Polski”(UPR) in parlament, este de parere ca, in ultimii 17 ani, politica fata de minoritatile nationale din tara noastra a evoluat in sens pozitiv. „S-a facut un pas foarte important in ceea ce priveste minoritatile nationale din Romania. Consider ca minoritatile din Romania si-au atins scopul in cea mai mare parte”, a declarat Longher Ghervazen. In opinia sa, la ora actuala, in Romania, lipseste legea statutului minoritatilor. Deputatul s-a aratat sceptic in ceea ce priveste votarea proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale.
?
„Sunt putin dezamagit de faptul ca pana la ora actuala nu am reusit sa adoptam legea privind statutul minoritatilor nationale, pentru ca se tergiverseaza prea mult, desi este una dintre prioritatile guvernului actual, prezentate inca din 2004-2005, cand a inceput aceasta guvernare si iata ca nu s-a adoptat dupa doi ani”, a afirmat deputatul Mircea Grosaru, reprezentant al Asociatiei Italienilor din Romania. Deputatul a mai spus ca este dificil de adoptat o lege a tuturor minoritatilor nationale avand in vedere ca fiecare minoritate are specificul ei si este foarte greu, din punct de vedere tehnic, sa se adopte un act normativ care sa cuprinda si sa impace absolut toate cele 20 de minoritati.
?
Deputatul Liana Dumitrescu, reprezentant al Asociatiei Macedonenilor din Romania, a precizat ca macedonenii si-ar fi dorit foarte mult ca Legea minoritatilor sa fi fost in vigoare deja. „Din pacate, nu vad ca s-ar putea adopta foarte repede acest statut pentru ca au fost adoptate 18 articole intr-un an si jumatate, dar mai sunt inca 40 de adoptat. Poate se intampla vreo minune politica, desi termenul fixat de Biroul Permanent pentru adoptare a fost de mult depasit”, a adaugat Liana Dumitrescu.
?
Deputatul Aledin Amet, reprezentant al Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, a spus ca minoritatile, cu exceptia celei maghiare, cer lucruri normale prin proiectul de lege amintit. „Noi, cei din grupul minoritatilor nationale altele decat cea maghiara, nu solicitam chiar foarte multe lucruri, sunt lucruri normale, dar din pacate lucrarile nu inainteaza pentru ca sunt alte considerente la mijloc. Este clar ca in sesiunea aceasta nu mai are cum sa se finalizeze statutul minoritatilor pentru ca mai avem o saptamana, dupa care ne revedem in februarie. Cred ca pana pe 1 iulie, cand se termina urmatoarea sesiune, se va finaliza, cel putin acestea sunt semnalele primite de la colegii mei”, a mai spus Aledin Amet.
?
