Cetatea Fagarasului
Tinut al unor oameni puternici, orasul si-a trait demult gloria si faima din vremurile in care era o resedinta fastuoasa pentru capetele incoronate. Paradoxal, astazi se pare ca viitorul orasului se bazeaza tocmai pe trecutul sau.
Situata chiar in centrul orasului, batrana cetate medievala isi revarsa asupra acestuia toata vraja sa. Tacuta si enigmatica, martora a 700 de ani de istorie, Cetatea Fagarasului este aceea care poate reda locurilor macar o parte din faima de odinioara.
Mentionat documentar pentru prima data in 1291, Fagarasul s-a dezvoltat rapid, asta si datorita pozitiei sale si a conditiilor prielnice oferite de imprejurimi. In 1393, intr-un document apartinand lui Gobelinus, episcopul catolic al Transilvaniei, asezarea era numita “marele oras romanesc“.
Cetatea a fost construita in 1310 din ordinul lui Ladislau Apor, voievodul Ardealului. Desi initial era din lemn, aceasta a suferit mai multe adaugiri si reparatii.
De-a lungul existentei sale, cetatea a trecut prin mai multe stapaniri. A apartinut, pe rand, domnitorilor romani (Vlaicu Voda, Mircea cel Batran), apoi principilor ardeleni si, in cele din urma, habsburgilor. Pozitia sa strategica deosebit de importanta a transformat-o rapid intr-un punct de rezistenta impotriva raidurilor otomane si tataresti.
Primele modificari le sufera in anul 1538, atunci cand Stefan Mailath, principele Transilvaniei schimba intaritura de lemn cu una de piatra si caramida. O alta transformare are loc in 1623, principele Gabriel Bethlen intarind edificiul si aducandu-l aproape de forma actuala.
Dupa 1699 Cetatea Fagarasului trece in mainile hasburgilor. Era o vreme cand forticatiile sale nu mai faceau fata evolutiei tehnicii militare, iar noii proprietari o transforma in castel-palat in timpul domniei Mariei Tereza (1740-1780), aspectul sau devenind foarte asemanator cu cel actual.
Intre 1507 si 1848, cetatea a avut 33 de capitani supremi. Ea devenise un centru important pe harta principatelor romanesti, ca dovada stand faptul ca principele Apaffi I isi muta aici resedinta, iar Dieta Transilvaniei isi tine sedintele in acest loc de 4 ori.
Cu siguranta, cel mai important vizitator al Cetatii Fagarasului a fost Mihai Viteazul. El se va retrage aici dupa infrangerea de la Miraslau si tot aici isi va adaposti familia pana in 1601.
Cetatea a functionat cu diferite utilitati pana in 1961. Din 1965 este transformata in muzeu si, desi a fost supusa unor lucrari de renovare in anii ’80, este uitata si lasata in paragina dupa 1989.
Interesul strainilor pentru batrana cetate nu s-a lasat nicodata asteptat. In ciuda delasarii autoritatilor locale de dupa 1989 si a distrugerilor suferite in aceeasi perioada, au existat tot timpul grupuri de pasionati din afara tarii care s-au aventurat pana aici ca sa admire ceea ce odata era un edificiu impunator.
Aceeasi cetate a fost folosita si ca platou de filmare pentru mai multe filme straine.
Faptul ca fagarasenii s-au trezit din letargie si au inceput sa refaca ceea ce a fost distrus, faptul ca organismele internationale sunt interesate de renovarea si reamenajarea cetatii nu pot decat sa indice ca lucrurile isi intra pe fagasul normal.
Cetatea Fagarasului se intoarce sa isi ocupe locul pe care il merita in istorie si in viata locuitorilor orasului. Refacerea acestei cetati inseamna refacerea identitatii si demnitatii oamenilor care timp de sapte veacuri au trait mandri de mostenirea lor.
