Cetatea Fagrasului – carciuma sau monument!?
Printre picaturi melancolice si triste de lapovita, zace mahmura intr-un sant mustiind a crasma istoria Cetatii Fagarasului. Ajungandu-se la o manelizare generala, cultura si istoria au fost lasate la o parte, in favoarea unui mititel „dacic” si a unui vin ieftin „roman”, care, chipurile, produc la buget. In fapt, subiectul „Cetatea Fagarasului“ a incins spiritele intre reprezentantii administratiilor publice si cei ai unor institutii de cultura. Cuiul lui Pepelea a fost infiintarea unei asociatii non profit, denumita sugestiv, de catre fondatorii ei, „Cetatea Fagarasului“, care vrea sa puna stapanire pe monumentul istoric al municipiului. Scopul acesteia este de a investi 15 milioane de euro in restaurarea edificiului. Cu toate ca fondurile europene sunt doar virtuale, partile implicate vor sa convinga comunitatea locala ca acest proiect este viabil si sigur. Astfel, au fost mai multe dezbateri publice despre acest proiect. Primul demers de acest gen s-a desfasurat la sfarsitul lunii noiembrie. Atunci, au iesit la iveala dedesupturile afacerii.
Implicatii belgiene
Principalii participanti la intilnire au fost colaboratorul extern Jan de Maere, deputatul Gheorghe Gabor, consilierii locali Michaela Judele, Radu Mitric si Dorel Stinea, avocatul Cristian Draghici, cel care a redactat statutul asociatiei, viceprimarul Sorin Manduc, artistul plastic Stefan Ciltea, reprezentanti ai Ministerului Culturii, ai fundatiei Culturale Negru Voda si alti oameni interesati de binele Cetatii. Primarul Ioan Barbuti a fost adnotat absent. De altfel, edilul a refuzat sa semneze actul constitutiv al asociatiei pe motiv ca nu vrea ca Primaria sa piarda calitatea de proprietar asupra monumentului.
Jean de Maer este presedintele anticarilor din Belgia, al Uniunii Belgiene si Luxemburgheze a Pietei de Arta si unul dintre cei care au avut un rol decisiv in promovarea Sibiului pentru a obtine titlul de capitala culturala europeana. In Fagaras este luat drept omul care este capabil sa atraga o finantare substantiala pentru Cetate, dar si pentru restul obiectivelor din zona. ,,Fagarasul are un potential extraordinar in ceea ce priveste turismul cultural. Cred intr-un circuit cultural din care sa faca parte Sibiu, Fagaras, Brasov, Sighisoara si Medias. Rolul meu nu este sa va spun ce trebuie facut ci de a canaliza ideile in mod eficace“, sunt cateva franturi din discursul belgianului. Dar, pana acolo mai e clae lunga.
De la cultura… la politica
A urmat apoi o expunere a starii arhitectonice in care se afla Cetatea. Ceea ce a provocat inasprirea discutiilor, iar intalnirea, programata a avea vadite valente culturale, a capatat valente politice. Primul care a sarit la gatul primarului Ioan Barbuti cu acuze a fost deputatului liberal Gheorghe Gabor. „Din informatiile mele, am aflat ca domnul primar ar fi de acord sa semneze acest contract de asociere cu conditia ca fondurile care vin sa fie folosite partial. Odata pentru acoperis, odata pentru un corp si asa mai departe si ele sa treaca printr-un anumit compartiment al primariei. Daca se va intimpla asa va fi vorba de un triunghi al Bermudelor unde banii s-ar putea sa dispara“, a declarat parlamentarul..
Conditii univoce in statut
Avocatul Cristian Draghici a transat discutia si a dezvaluit tuturor motivul de nemultumire al primarului – conditiile dure prevazute in statut. Practic, este vorba despre o asociere intre patru entitati: Universitatea de Arte, Fundatia Culturala Negru Voda, Judetul Brasov si Municipiul Fagaras. Scopul aociatieie este restaurarea Cetatii Fagaras si reabilitarea patrimoniului cultural al Tarii Fagrasului. Prin statutul asociatiei, s-a solicitat administratieie publice locale punerea la dispozitie in mod neconditionat, a posesiei, administrarii si folosintei acestor obiective. „In momentul de fata avem un patrimoniu cultural, de fapt niste vechituri, care sint o povara pentru administratia publica. Eu iau aceasta povara si vreau sa o eficientizez. O dau unei asociatii si aceasta o restaureaza, o integreaza in Europa si pe viitor o administreaza. Acesta este interesul. Ca administrarea sa ramina pe asociatie ca nu ii predau castelul renovat municipiului Fagaras sa organizeze acolo serbari cu mici si bere“, a explicat Draghici.
,,Focar gigantic de infectie“
La intalnirea in cauza, reprezentantii Ministerului Culturii, interesati de soarta Cetatii au fost, la randul lor foarte duri foarte duri cu sefia administratiei publice locala. ,,In 15 ani de administrare a Cetatii de catre Primarie totul este un dezastru. Asociatia este capabila sa adune oameni care pot sa faca ceva pentru Cetate, care este un subiect ce preocupa pe foarte multi intelectuali, pentru ca toti stim ce se intimpla aici. Din punct de vedere igienic acest oras este de 15 ani un focar de infectie teribil. Se construiesc circiumi pe malul lacului stiindu-se precis ca nu au canalizare. Este inadmisibil asa ceva . Cine sint cei care administreaza acest focar gigantic de infectie? Mi-e frica sa trec pe aici si sa imi bag degetul in apa lacului. Nu se poate asa ceva. In acest moment este refuzata discutia cu un segment al societatii civile care este alcatuit din oameni competenti. Este domnul primar istoric de arta sau este un gestionar al mititeilor si al cramei de vin? Nu el trebuie sa ne ofere noua colaborarea, noi i-o oferim lui si daca nu acepta, avem alte mijloace sa colaboram“, a spus furios Mihai Orumveanu reprezentantul Ministerului Culturii si reprezentant, de asemenea al Universitatii de Arte. De altfel, majoritatea interventiilor pentru reabilitarea partiala a cetatii au fost efectuate cu bani de la Minister
Primarul nu vrea sa scape Cetatea din mana
Datorita conditiilor dure prevazute in statut, primarul Barbuti nu a acceptat oferta si a refuzat categoric sa semneze actul de asociere, chiar daca exista o hotarire de Consiliu Local in acest sens. Asta, chiar si in ciuda faptului ca, in urma cu cateva luni declarase ca municipalitatea nu dispune de banii necesari amenajarii, iar singura solutie este promovarea, in parteneriat cu Consiliul Judetean Brasov, a unui proiect care sa beneficieze de finantare europeana. „Am depus documentatia necesara care vizeaza nu doar lacul, ci si Cetatea Fagarasului, intentia fiind de a o consolida, de a combate igrasia de pe ziduri etc… Valoarea totala a fondurilor necesare este de 3 milioane de euro, dar pentru o reabilitare minimala ne-ar trebui cel putin 1,5 milioane de euro. Asteptam sa vedem daca proiectul nostru va avea succes, pentru ca de la bugetul local sau de la cel judetean nu avem nici o sansa sa strangem aceasta suma”, declara Barbuti in luna august. Dar, cand e vorba sa piarda vrabia din mana, primarul a dat inapoi. Momentan, juristii primariei din Fagras analizeaza statutul asociatiei. Cine stie daca se va ajunge la vreun accord, iar Cetatea Fagarasului isi va lua locul de drept in circuitul tursitic? Ramane de vazut. Totusi, satisfactia unui mic si o bere poate fi staisfacuta in carciumile dn cetate. Asta, doar in cazul in care nasul turistului nu e foarte pretentios.
Marius OLA
