Chira Udreanalina fata cu girafa crizei
M-am contaminat de obsesia prezidentiala cu Grecia pe post de sperietoare pentru Romania. Isteria produsa in intreaga lume politica de ipostaza grecizarii patriei este asa de contagioasa incat e greu sa abandonezi subiectul asta fara sa te remuste gandul ca ai ignorat o problema nationala carenu face sa nu meditezi asupra-i. Desi parca mi-e mai frica de inventivitatea romaneasca, in stare sa scorneasca o abordare specifica si adanc traditionala chiar si in cazul in care am parea c-am imprumutat criza de la greci. Ma tem de specificul national si originalitatea fara somn a mioriticului mai tare decat darurile grecilor, pe care istoria le eticheteaza drept perfide inca de pe vremea Razboiului Troian, cand Vergiliu i-a pus in gura sacerdotului Laocoon tocitele cuvinte „Ma tem de greci chiar si cand aduc daruri”.
Tot pe plajele Troiei gasim si legatura moderna a Romaniei cu Elada, strigoiul care bantuie acum somnul guvernantilor si finantistilor de la noi. In forma enuntata de primarele care este la un sector bucurestean, Vanghelie pe nume, duplexul Romania-Grecia pare chiar fezabil si mai aproape de realitate decat credem. Marean, care este si filosof de cartier la el in sector, a intuit fara ocolisuri cum ar putea Romania sa ajunga ca Grecia. „S-o puna domnu presedinte prim-ministru pe doamna Udrea!” a zis Marean, probabil ofticat pe masurile anti-criza ale premierului Boc.
Desi cred ca era mai degraba o zicere vangheliota otravita, sfatul lui Marean aruncat le nervi si brainstorming de partid chiar are acoperire in realitate. Daca ar pune-o domnu’ Basescu pe doamna Udrea in fruntea Guvernului, se cheama ca regimul instaurat de blonda de la Turism s-ar putea numi, macar pe holurile Opozitiei, Republica Elena. Nu-i asa ca suna foarte grecesc?
Dar n-ar fi singurul avantaj al ungerii ministresei Turismului in postul de premier. Elena Udrea are si leacul impotriva crizei. L-a testat deja la vecinii bulgari, care se invecineaza cu megiesii greci, ceea ce ne face si pe noi putin limitrofi cu elinii. S-antamplat cu ocazia taraseniei cu primarul manelist din Clejani, care se dadea de ceasul mortii mai acu’ o luna ca-i furasera hotii limuzina din parcarea unui hotel din Varna. Edilul clejist si-a recuperat pana la urma BMW X5-ul, dar Elena Udrea, de straja la fruntariile litoralului romanesc, slobozise deja porumbelul peste granita cu bulgarii. Cica „asa ceva nu s-ar fi intamplat niciodata pe litoralul romanesc”, a taxat madama furtul, cu aerul ca plajele noastre sunt populate, printre gunoaie, cu baieti de treaba, care nu ti-ar fura niciodata un capat de ata. Asta si pentru ca, probabil, furtul fusese comis la un capat de tara.
Acuma, ramane banuiala ca Elena Udrea s-andoit ca la noi s-ar putea petrece asa ceva contempland turismul bulgar. Dac-a functionat despre bulgari, zicerea Elenei ar merge prin contaminare de vecinatate si despre greci. Si ar promova duduia si traditiile literare romanesti, in speta indoiala carteziana a taranului pe care Marin Preda l-a dus la zoo si i-a pus in fata o girafa. Odata cu peizanul incredul, Chira Udreanalina ar zice si ea despre criza elena ca, la noi, „Asa ceva nu se exista!”
Asta merge si ca brand de tara. E mai tare ca fabulospiritul.
Vifor Rotar
