Cimbrul si binefacerile lui
Cunoscut si sub denumirile de cimbrisor de gradina, cimbrisor grecesc, cimbru adevarat, lamaioara, ori iarba cucului, cimbrul este o mirodenie inrudita cu cimbrisorul si cu cimbrul de camp. In unele tari, precum Spania, Franta, Italia, Portugalia, Maroc sau in Siberia, el creste spontan, in salbaticie, la altitudini mari, in vreme ce in altele cimbrul este cultivat. Romania, alaturi de Elvetia, se numara printre putinele tari europene care cultiva aceasta planta.
Marturiile antice, din vremea civilizatiilor greaca si romana, apartinand lui Theofrastus, Dioscoride sau lui Apicius Caelius, descriu multe rafinamente culinare din care nu lipseste cimbrul. El este recomandat cu multa atentie, dand de inteles faptul ca erau cunoscute nu numai virtutile sale culinare, ci si cele medicinale.
Cimbrul si afectiunile respiratorii
Odata cu venirea toamei si a frigului, virusul gripal incepe sa bantuie peste tot si riscul de imbolnavire creste. Putini stiu cat de benefic este cimbrul in afectiunile respiratorii.
Planta este folosita ca remediu naturist din cele mai stravechi timpuri. Cei mai multi dintre noi folosesc cimbrul doar in preparatele culinare – fripturi si tocaturi – datorita aromei sale care ne aminteste de muraturile pe care punea bunica. Dar cimbrul este si una dintre cele mai renumite plante medicinale, despre care egiptenii spuneau ca daruieste invulnerabilitate fata de boli.
Cimbrul e de doua feluri: de cultura (Thymus vulgaris), cu un miros intepator si mai aspru, care il face sa fie folosit doar ca remediu de sanatate, si cimbrul de gradina (Satureja hortensis), cu o aroma mai blanda si foarte placuta, care il face foarte apreciat, deopotriva in bucatari cat si in medicina populara romaneasca.
Cimbrul de cultura – un antistres eficient
Originar din Grecia, cimbrul de cultura are 40 cm inaltime, cu flori mici roz-pal. In antichitate si in evul mediu, medicii il recomandau pentru efectele sale tonice asupra organismului, fiind in acelasi timp si un antistres eficient pentru ridicarea moralului soldatilor care mergeau la razboi.
De la cimbru se folosesc tulpinile inflorite, recoltarea se face in luna octombrie. Se consuma uscat, pe perioada intregii ierni, pentru ca are actiune antibiotica,de antigripal natural care combate majoritatea bacteriilor si microorganismelor daunatoare, crescand imunitatea organismului.
In cazuri de urgenta se recomanda infuziile cu cateva lingurite de cimbru uscat. In tratamentele indelungate in care efectul este de bronhodilatatoare, expectorante si calmante rapide se foloseste pulberea, cate o lingurita rasa, de 3 ori pe zi. Cimbrul de cultura combinat cu pelinul este o un amestec aproape imbatabil pentru combaterea viermilor intestinali si a infectiilor cu Giardia lamblia. Se pun parti egale de pulbere de pelin si cimbru si se administreaza cate o lingurita din acest amestec de 4 ori pe zi, pe nemancate timp de 3 saptamani. Tratamentul se reia dupa o pauza de 10-12 zile. Sub forma de alcool, cimbrul este recomandat pentru cicatrizarea rapida a ranilor. Cimbrul de cultura sub forma de ulei sau pulbere are si contraindicatii, asa ca inainte de a incepe un tratament cu aceasta planta, e bine sa consultati si un medic.
Cimbrul de gradina – un afrodisiac de intensitate medie
Cu frunzele verde inchis, inguste si foarte aromate, florile sunt albe si grupate cate 3-4, cimbrul de gradina infloreste la inceputul toamnei si se pune la uscat sub forma de manunchiuri. Folositor pentru digestie, cimbrul de gradina a fost adus in spatiul tarii noastre, in urma cu 2000 de ani, odata cu venirea romanilor. In tulburarile digestive, se recomanda un varf de cutit de pulbere, inainte de masa. In general, pentru bolile digestive sunt bune combinatiile dintre cimbrul de gradina si alte plante amare. Femeile pot apela la aceasta planta in cazul amenoreei sau a frigiditatii. Tratamentul dureaza aproximativ doua luni: 4 lingurite de extract alcoolic de cimbru de gradinain fiecare zi.
Cimbrul de gradina are si alte efecte: declanseaza ciclul menstrual si este un afrodiziac de intensitate medie. Chiar si in cazul nevralgiilor se poate apela la cimbru, dar sub forma de comprese fierbinti cu infuzie concentrata (3 lingurite de? pulbere la jumatate de cana de apa. Contraindicatiile tin de bolile de ulcer si gastrite hiperace, asa ca sfatul medicului este imperios necesar.
Indicatii din batrani
In medicina populara, ceaiul de cimbru se administreaza in multe afectiuni: contractiile uterine, colici, dureri de cap, tusea comuna, tusea convulsiva (se prepara un ceai din amestec de cimbru, patlagina si radacina de toporas), tuberculoza, retentia de urina, tulburari gastrice. Datorita continutului de ulei volatil, cimbrul se recomanda in amestecuri pentru bai aplicate copiilor cu diverse afectiuni ale cailor respiratorii, preparandu-se un ceai in combinatie cu menta, musetel, radacina de obligeana, flori de tei, levantica, soc, melisa, maghiran si coada soricelului. Nu trebuie sa uitam nici de calitatile de tonic nervos ale cimbrului, ceea ce il face o componenta de nelipsit in amestecurile aromatice si impachetarile cu plante.
