Cinci secole de atestare documentară a Bisericii din Zarnesti!!
Biserica Sfântul Nicoale din Zărneşti, judetul Brasov a împlinit, înainte de Craciunul 2015, cinci secole de atestare documentară, demonstrand crestinatatea deplina a intregului teritoriu al neamului romanesc .
La importantul eveniment de istorie si cultura romaneasca a participat şi mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza,care a subliniat faptul ca adevaratul Ctitor al Bisericii Sfântul Nicolae din Zărneşti este Sfantul domnitor al Tării Româneşti Neagoe Basarab, care a facut aceasta danie la anul 1515.
Din motive neelucidate până în prezent, în pisanie este trecut un alt nume: „Ziditu-s-au această Sfântă Biserică a Zărneştenilor de Domnul Voivod al Ţărei Româneşti: Ioan Vasile şi Voivodeasa Ecaterina cu coconii lor: Constantin, Maria, Nicolae, George, Joiţa, Petre, Petre, Dimitrie, cu tot neamul lor. A se ştii că am dat noi aceste numite Sfintei Biserici Zernescilor, ca să fie de pomenirea noastră şi a copiilor noştri şi mai ales a nu se atinge de dânsele partea poliţiei, căci noi am dat a avea preoţii datorie a ne pomeni după cum e legea noastră, la anul 1515 spre veşnică pomenire. Pomeneste Doamne pre răposaţii robii tăi…”.
Marele istoric Nicolae Iorga credea că biserica, (pe locul pe care s-a construit la 1515 şi mai apoi s-a reparat la 1810), vine din timpuri mai vechi, de la un domn român. Se pare că biserica iniţiala avea dimensiuni destul de mici. Cum numărul locuitorilor s-a marit de peste cinci ori, dimensiunile bisericii erau improprii scopului. Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, biserica era terminată, ea fiind lipită în zona pronaosului de Paraclis.
În relatările transmise pe cale orală, bătrânii satului spuneau că, în urma bătăliei de la 1690, de la Zărneşti, tătarii au incendiat satul, iar aici n-a mai rămas în picioare după acel foc pârjolitor decât biserica cea nouă, ale căror ziduri din cărămidă şi piatră au ramas la locul lor. Se stie că, la înălţarea si consolidarea acestui lăcaş de cult a fost întinsă o mână de ajutor, tot din partea unui voievod al Ţării Româneşti, respectiv înaintaşul lui Constantin Brâncoveanu, Şerban Cantacuzino. Unele danii făcute acestei biserici veneau şi de la autorităţile braşovene. Astfel, la 1574 s-au dat 2 florini aur iar in anul 1577 s-au dat de asemenea 10 florini pentru clopote.
La anul 1580 biserica e înzestrată cu alte moşii provenite de la credincioşii ortodocşi. Repararea şi completarea are loc în anul 1810 la initiaţiva protopopului Bratu Baiul cu sprijinul locuitorilor. Cu ocazia acestei lucrări, biserica capăta un plan tricane care imită Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. Tot de atunci datează catapeteasma şi turnul mare al clopotniţei de secţiune pătrata, cu ziduri foarte groase, anexat pe părţile din spatele pronaosului.
Pe frontonul principal a fost montată o placă comemorativă cu următoarea inscripţie: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, înnoitu-s-au de al doilea această sfântă biserică a Zărneştilor la anul 1810, în zilele prea înaltului împărat Frantiscus cel dintâi, cu silinţa şi cheltuiala ctitorilor mai jos arătaţi: protopop Bratu Baiul, Neacşa, erei Stan Craciun, erei Ioan…”.
