Cluj-Napoca, 14 noiembrie 2009
Prima confruntare Antonescu – Basescu – partea I
Motto:
Problema este insa ca ati lipsit tare mult ca presedinte, vreo 5 ani.
Mihnea Maruta: … la Cluj, domnule Antonescu. Sa precizez din start: la aceasta dezbatere au fost invitati trei candidati cu cele mai mari sanse la Presedintia Romaniei. Din pacate, unul dintre ei, domnul Mircea Geoana, a hotarat ca are un alt program electoral, probabil mai important pentru domnia sa. Va invit, domnule Basescu, domnule Antonescu, sa va apropiati. Am sa precizez, pe scurt regulile acestei dezbateri, pe care o dorim…
Crin Antonescu: … lui Geoana.
Mihnea Maruta: … civilizata si plina de idei. In primul rand, staff-urile celor doua partide se afla alaturi de cei doi candidati. Voi adresa intrebari fiecaruia dintre dansii, dupa care preopinentul, contracandidatul are dreptul sa faca precizari pe aceeasi tema, iar la final, asa cum se obisnuieste, fiecare dintre candidati va avea dreptul la o intrebare pentru celalalt. Va multumesc si sa incepem. Am sa incep cu domnul Antonescu, in ordine alfabetica – probabil era mai „fair” sa dam cu banul sau sa tragem la sorti -, cu o tema care se numeste „Depolitizarea administratiei statului”, domnule Antonescu. In programul dumneavoastra exista aceasta tema a depolitizarii administratiei statului, care ar urmari profesionalizarea institutiilor deconcentrate, precum si, bineinteles, a administratiei centrale. Vreau sa va intreb cum vedeti concret realizarea acestei masuri, dat fiind ca daca suntem sinceri, nici un partid nu are interesul sa-si defavorizeze activistii si sa-si deschida portile inspre adevaratii profesionisti care acum stau deoparte.
Crin Antonescu: Da. Buna ziua tuturor, mai intai. Asa este. In programul meu exista foarte clar specificat acest lucru, Romania are nevoie de el, vorbim de multa vreme de el , nu a fost realizat. Primul punct intr-o asemenea actiune, intr-un asemenea demers trebuie sa fie un presedinte cu adevarat el insusi deasupra jocului politic de partide, deasupra partizanatelor politice, deasupra intereselor clientelare ale partidelor. In viziunea mea, pasii practici sunt, in plan legislativ, revenirea la ceea ce legislatia romaneasca reusise in 2005 cu Legea functionarului public – depolitizarea administratiei – si, din pacate, cu Ordonanta 37, impreuna PSD cu PD, domnul Basescu cu domnul Geoana, au intors la o politizare fara precedent, din pacate, tocmai in acest an 2009, iar in planul actiunii practice, concrete, un presedinte care voi fi deasupra acestor interese partizane, cu un prim-ministru independent, pe care il cunoasteti, stiti cine va fi, actiunea convergenta a acestor doi oameni politici cu rol atat de important in stat, constrangand, nu pe cale administrativa, dar eficace in realitate, constrangand partidele sa inteleaga ca etajul politic al numirilor trebuie restrans la ministru, secretari de stat, constrangand partidele sa dea oamenii politici de anvergura, de calitate si nu cei pe care ii trimit in guvern, asa cum spuneti, pentru toate partidele e valabil, grupurile clientelare din fiecare partid.
Mihnea Maruta: Cu alte cuvinte, domnule Antonescu, si am uitat sa precizez – am sa va rog sa raspundeti in cadrul unui minut -, ca sa inteleaga toata lumea: dumneavoastra sustineti interzicerea numirii activistilor din judete in conducerea institutiilor deconcentrate.
Crin Antonescu: Eu sustin Legea functionarului public, asa cum ea a fost in 2005 in sfarsit asezata, pe baza unor angajamente la nivelul UE, pe baza unor principii acceptate de noi toti si, de asemenea, sustin ca pe verticala, intr-un minister, de exemplu, ministrul, secretarii de stat sunt politici, sunt numiti de partide, nu oricum, dar sunt numiti de partide, in jos singurul criteriu fiind acela al profesionalismului si nu al apartenentei politice. Exemplu: cred ca foarte bine, un ministru democrat poate sa conduca avand directori de scoala liberali sau social-democrati sau, evident, fara culoare politica, pentru ca politicile se fac la nivelul programului de guvernare si nu la nivelul conducerii unei scoli sau chiar a unui inspectorat, daca vorbim de educatie. Exemplul poate fi translatat si in alte domenii.
Mihnea Maruta: Va multumesc. Domnule Basescu, precizari la aceasta tema?
Traian Basescu: Doar o singura observatie, legata de depolitizare, cat de sincer vorbim despre ea. As aduce aminte ca eu am facut critica publica in momentul in care guvernul a emis Ordonanta de urgenta, acre permitea politizarea aparatului de stat si se poate cauta pe agentii si in presa, dar as vrea sa venim in realitatea faptelor, in raport cu declaratiile. V-as aduce aminte ca legea promovata de Emil Boc, Legea educatiei nationale, prevede in mod expres ca directorii de scoli sa nu mai fie membri de partid, ceea ce dumneavoastra, domnule Antonescu, tocmai sustineati mai inainte, ca sa fie membri de partid, dar sa nu conteze cine e ministru. Si eu sunt de acord sa nu conteze cine e ministru, dar legea propusa, Legea educatiei nationale propune ca nici un director sa nu mai poata fi membru de partid, sa fie incompatibil cu calitatea de membru de partid. Din pacate, in raport cu ceea ce ati spus mai inainte, PNL-ul a atacat la Curtea Constitutionala aceasta lege exact pe articolul care vizeaza depolitizarea scolii, interdictia pentru directori de a fi membri de partid.
Mihnea Maruta: Un drept la replica.
Crin Antonescu: Nu e nici un drept la replica. Asa este: neconstitutional sa interzici unui profesor sa aiba o optiune si apartenenta politica deschisa. Ceea ce spun mentin, ca omul respectiv nu trebuie numit pe criteriu politic. Exact cum profesorii, care nu sunt directori, pot sa aiba apartenenta politica, dar principiul ca nu fac politica in scoala poate si trebuie respectat, la fel si aici, iar legea in ansamblu are multe alte probleme, pentru care ea a fost respinsa de catre noi.
Mihnea Maruta: O intrebare pentru amandoi, daca tot am ajuns, ma iertati, la aceasta tema.
Traian Basescu: S-ar putea sa avem, in mod egal, replica la replica sau…
Mihnea Maruta: Da, sigur.
Traian Basescu: Eu am inteles ca raspunsul meu este o replica la ce-a spus domnul Antonescu. Acum, am constatat introducerea replicii la replica si …
Mihnea Maruta: … aveti si dumneavoastra, iata, replica…
Traian Basescu: … si eu o replica la replica, daca este posibil – va multumesc. Deci, nu este nici o incalcare a drepturilor omului, o incompatibilitate pentru directorii de scoala. V-as aduce aminte ca aceste incompatibilitati sunt stabilite prin lege si pentru alte categorii, ca, de exemplu, pentru judecatori, pentru militari, si nu vad de ce nu s-ar fi putut introduce o incompatibilitate si pentru directorii de scoli. Mai mult decat atat, chiar politicienii se bucura de o larga gama de incompatibilitati – ca parlamentar, ca ministru, ca presedinte, nu poti sa fii administrator. In concluzie, cred ca este o masura bine venita interdictia ca directorii de scoala sa fie membri ai unui partid.
Crin Antonescu: De ce Partidul Democrat a numit atatia membri PD directori…
Mihnea Maruta: Domnule Antonescu, haideti sa respectam regulile acestei dezbateri. Va multumesc. Domnule Basescu, intrebarea despre reforma statului, pentru dumneavoastra: asa cum toti romanii stiu, principala tema a campaniei dumneavoastra este reforma statului, in mod general, si reducerea numarului de parlamentari si trecerea la un parlament unicameral. O intrebare in acest sens: cum credeti ca se va repercuta o eventuala victorie a dumneavoastra, sa zicem, la referendum, asupra nivelului moral-intelectual al parlamentului viitor. Adica, ce efect va avea combinatia dintre votul uninominal si parlament unicameral? Mai multi baroni sau mai multe personalitati?
Traian Basescu: Tinta este: mai multe personalitati. Sigur, experienta votului uninominal ne-a aratat ca, atata timp cat el nu a fost mentinut la ideea de uninominal si s-au impins lucrurile catre uninominal compensat, sistemul a permis intrarea unor oameni mai putin legitimi, adica acei care au castigat in colegiu nu au intrat in Parlament si a intrat cel de pe locul doi sau trei, ceea ce inseamna ca, din acest punct de vedere, trebuie sa venim la un vot uninominal curat – intr-un tur sau in doua tururi. In ceea ce priveste reforma Parlamentului, implicit reforma constitutionala, in mod categoric, eu cred ca nu avem alta solutie pentru a imbunatati calitatea clasei politice decat reforma Parlamentului, ceea ce inseamna, pe de o parte, parlament unicameral, pe de alta parte, reducerea numarului de parlamentari. Trei sute de politicieni de buna calitate, sunt convins ca pot fi gasiti in Romania.
Mihnea Maruta: O precizare, va rog sa faceti. Sa inteleg ca, daca veti castiga un al doilea mandat, veti propune modificarea Legii uninominalului.
Traian Basescu: Categoric, da. A si fost o discutie pe care am facut-o la inceputul acestui mandat, prin care am stabilit cu premierul sa declanseze o initiativa de corectare a Legii votului uninominal si eliminarea sistemului de compensare. Asta exact pentru ca vedem foarte bine, in Parlament sunt foarte multi oameni care vin de pe locul doi sau trei, ceea ce nu inseamna ca majoritatea nu vin de pe locul intai, dar sunt oameni de pe locul doi sau trei – mi se pare, chiar domnul Crin Antonescu vine de pe locul doi. In colegiu a pierdut alegerile, dar…
Crin Antonescu: … va multumesc…
Traian Basescu: … dar asta nu rezolva fondul problemei.
Mihnea Maruta: Domnule Antonescu.
Crin Antonescu: Apreciez informatiile dumneavoastra ca fiind exacte, spre deosebire de…
Traian Basescu: … va multumesc…
Crin Antonescu: … ale altor colegi de partid de-ai dumneavoastra. In legatura cu ideea parlamentului cu numar redus de membri si cu o camera sau doua, pozitia mea e cunoscuta. Am si initiat, impreuna cu colegi liberali, un proiect de lege care e suficient pentru reducerea numarului de parlamentari, insistand insa, asta e opinia mea, e convingerea mea, ca nu problema numarului va rezolva reforma vietii politice romanesti, ci problema calitatii.
Crin Antonescu: Daca e vorba de economii bugetare, iata, avem de-a face intr-adevar cu o economie estimata undeva, stiu si eu, spre 8,10,12 milioane de euro pe an, ceea ce inseamna ceva. Ar fi bine sa ne gandim atunci cand, de pilda, alocam bani la Ministerul Turismului de zece ori mai mult decat aceasta economie, intr-un an, respectiv 2009, sau cand suplimentati bugetul Presedintiei, tot in acest an de criza, sau cand, dupa estimarile unora, nu bag mana in foc ca sunt corecte…
Mihnea Maruta: … va rog sa va limitati la minutul…
Crin Antonescu: … estimari de presa, se cheltuiesc vreo sase milioane cu deplasarile preelectorale, si sa fim economi. Din punctul meu de vedere, calitatea vietii politice romanesti nu tine de numar, sunt de acord cu un numar restrans, dupa cum sunt de acord cu ideea ca Legea electorala ar trebui modificata – probabil sunt partizani … ideii de vot in doua tururi. Aici sunt de acord.
Mihnea Maruta: Multumesc.
Traian Basescu: Si eu va multumesc.
Mihnea Maruta: Am convenit cu echipele de campanie ale celor doi candidati ca fiecare sa aiba trei minute la dispozitie pentru a-si prezenta viziunea asupra educatiei. Dat fiind ca suntem la Cluj, la invitatia unui for academic, va rog, domnule Antonescu, era randul dumneavoastra, trei minute: viziunea despre educatie – pe ceas.
Crin Antonescu: Cred ca educatia este o prioritate nationala – asta se sustine din 1990, nu s-a pus in practica inca – prin finantare, in buna parte, prin legislatie, in buna parte, prin atitudinea principalilor responsabili politici, toti, inclusiv actualul presedinte al Romaniei, inclusiv fostul prim-ministru al Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, ca sa dau numai doua exemple din care sa intelegeti ca nu am viziune partizana. Cred ca asupra legislatiei putem discuta foarte mult, cred ca asupra educatiei putem discuta foarte mult, dar, dupa parerea mea, exista cateva lucruri pe care trebuie sa le intelegem si sa le facem, ca sa aratam intr-adevar ca educatia este prioritate nationala. In primul rand, sa intelegem sistemul, pe baza Pactului National pentru Educatie, care e un lucru bun, pe care l-am semnat si noi, e un lucru bun facut in acesti cinci ani, cu precizarea ca, din pacate, cineva nu l-a respectat, si nu l-a respectat domnul presedinte Basescu si nu l-a respectat guvernul condus de domnul Boc si alimentat pe jumatate de domnul Geoana. In privinta sistemului, cred ca sunt trei idei fundamentale: unu – ca sistemul trebuie, ceea ce s-a spus, ca trebuie si facut sa dea oameni capabili sa faca fata competitiei europene pe piata muncii si in general, sa dea cetateni europeni adevarati, pregatiti din punct de vedere civic; doi – sa dea o sansa fiecarui copil si tanar din tara asta, ceea ce acum, din diverse motive, nu din vina cuiva, a unui guvern sau altul, dar acum nu avem inca; si, trei, foarte important – daca am admis cu totii ca elevul, tanarul, studentul, este beneficiarul sistemului, sa admitem si, practic, ca profesorul, invatatorul, educatorul, sunt actorii lui principali, si asta inseamna sa le rediscutam grila de salarizare, asta inseamna sa intelegem ce fac ei, adica domnule Basescu, sa nu-i mai socotim cu ora. Eu sunt profesor, vin dintr-o familie de profesori, am practicat aceasta meserie, o respect si n-am sa intreb niciodata un profesor sau n-am sa-i spun: ‘taci din gura, ca daca te iau la ore, esti destul de bine platit’. El nu munceste cu ora. Daca, eventual, veti avea o majoritate pentru legalizarea prostitutiei, putem sa discutam despre plata cu ora. Daca vorbim de taximetristi, putem sa discutam de plata cu ora. Despre profesori, domnule Basescu, nu putem discuta de plata cu ora. Putem discuta de performanta, putem discuta formula dumneavoastra corecta in enunt – bani contra performanta, bani contra reforma – da? – dar nu cu ora. Or respectul fata de educatie este totusi… respectul sincer fata de educatie la guvernanti, la demnitari, la conducatorii acestei tari -, este esential. In al doilea rand, nu putem reduce educatia la invatamant, la sistemul de scoala. E vorba de educatie publica, si in sensul acesta cred ca presedintele tarii poate sa fie un model, un model comportamental, un model de raportare la interlocutori, un model de civilizate, asa cum n-am avut in acesti cinci ani si cum trebuie sa avem de acum incolo, un model de raportare la aceasta problema incat, din atitudinea presedintelui, din discursul lui, din comportamentul lui sa inteleaga cei care sunt mai jos decat el, ca politicieni, ca toata tinuta lor, actiunea lor, discursul lor, induce tinerilor, copiilor, ideea ca primul secret al reusitei in viata e invatatura, si nu altceva. Modelele promovate…
Mihnea Maruta: Multumesc.
Crin Antonescu: Modelele promovate in acesti ani de catre domnul presedinte si nu numai, ma raportez la cel mai important, n-au spus asta, si atunci nu putem vorbi serios si sincer despre educatie.
Mihnea Maruta: Va multumesc! Domnule Basescu, trei minute!
Traian Basescu: Trei minute, cu tot cu aplauze sau fara?
Mihnea Maruta: Fara.
Traian Basescu: E o gluma, nu. Domnule Antonescu, sa stiti ca am cautat sa fiu un model si, spre exemplu, eu m-am dus in fiecare zi la serviciu. Nu stiu daca … Si, mai ales, am incercat sa fiu un model de om care respecta votul electoratului. Am fost de multe ori in contradictie cu majoritatea parlamentara, dar niciodata nu am tradat obiectivele pe care cei care m-au votat mi le-au incredintat. Printre altele – si acest lucru il veti gasi si in discursul de investitura din Parlament, si in discursul din 2007, de dupa suspendare, dupa suspendarea presedintelui si revenirea prin referendum…
Crin Antonescu: Da, imi aduc aminte.
Traian Basescu: E bine sa va aduceti aminte.
Crin Antonescu: Intotdeauna.
Traian Basescu: …am vorbit despre prioritatile Romaniei, una din ele fiind educatia. Sigur, stiu ca sunteti un om care este cadru didactic de meserie, ati fost foarte mult timp bibliotecar, in baza acestei diplome, dar …
Crin Antonescu: Nu am fost niciodata bibliotecar, domnule Basescu.
Traian Basescu: Scuzati-ma.
Crin Antonescu: Mapa, de data asta, v-au gresit-o.
Traian Basescu: Am inteles.
Crin Antonescu: Mapa mea.
Traian Basescu: Am inteles. A, muzeograf.
Crin Antonescu: Nu e timpul trecut, bibliotecar, insa, nu am fost.
Traian Basescu: Dar, cred ca educatia trebuie sa se axeze pe cateva noi coordonate. Prima si cea mai importanta este sa se treaca de la o educatie bazata pe memorie, pe memorarea datelor – ceea ce se face la noi in momentul de fata -, la o educatie care sa dea copiilor competente si, probabil, sunt convins ca putem discuta competentele pe care trebuie sa le dobandeasca un tanar. Functie de stadiul de pregatire, de avansarea in educatie, se fixeaza doua niveluri. Primul este nivelul de baza, dupa ce se termina studiile obligatorii; si al doilea este nivelul avansat, al educatiei care trebuie sa se dobandeasca la sfarsitul liceului. Printre competentele pe care un elev trebuie sa le dobandeasca, se afla opt competente recunoscute si la nivel european: competenta in limba romana si in limba materna; o alta competenta este competenta in limbi straine; o alta competenta – competenta matematica si stiinte tehnologice.; o alta competenta – competenta de a invata si aici o sa fac o mica paranteza.
Mihnea Maruta: 30 de secunde, domnule presedinte.
Traian Basescu: O sa fac o mica paranteza – nu trebuie sa bagam date in mintea copiilor, ci sa-i invatam unde sa caute cand au nevoie de informatie, pentru ca datele pe care acum le dam la scoala se gasesc foarte usor pe calculator, pe Google, spre exemplu. Deci, esenta este un invatamant bazat pe competente create copiilor, ca sa poata face fata concurentei de pe piata fortei de munca, si nu un invatamant bazat pe o educatie bazata pe memorie. Asa cum eu, spre exemplu, am gresit spunand ca ati fost bibliotecar, si nu muzeograf.
Crin Antonescu: Domnule presedinte, e cea mai mica dintre greselile dumneavoastra.
Mihnea Maruta: Multumesc! Domnilor, va rog sa continuam cu aceasta tema, si am sa va pun o intrebare comuna, mai concreta, poate, decat aceasta viziune, a amandurora. M-am intalnit, ieri, cu o fosta colega de liceu, directoare, si am intrebat-o cat castiga in urma aplicarii noii legi a salarizarii unice. Vorbim, deci, despre un profesor, director de liceu; si mi-a zis ca i-a scazut cu 15 milioane de lei salariul si as vrea sa va intreb pe amandoi ce-i transmiteti acestei profesoare?
Traian Basescu: As incepe eu, sau cine incepe?
Mihnea Maruta: Da, poftiti!
Traian Basescu: Nu cred ca exista salariat altul decat din sistemul de privilegii caruia sa-i scada salariul, odata cu aplicarea noii legi. Este probabil… doamna profesoara nu a analizat bine legea. Mai mult decat atat, profesorilor, prin noua lege a educatiei, nationale, de data aceasta, li se creeaza conditii ca, functie de performantele proprii si de performantele elevilor unde predau, sa castige inca doua zone de venit, si anume, primele pe care le da Consiliul de Administratie, peste salariu, si sumele puse la dispozitie de administratia locala, tot peste salariu, pentru ca, dascalii, unde, la evaluari, se obtin rezultate bune pentru copii, sa poata sa castige in functie de performanta copiilor. Deci, cred ca lucrurile merg spre bine, aici, si nu spre rau.
Mihnea Maruta: Va multumesc! Domnule Antonescu…
Crin Antonescu: Am vorbit de recalcularea grilei de salarizare. E inacceptabil ca un om care are studii superioare, care este profesor, sa plece cu… in calitate de debutant…
Mihnea Maruta: Ce i-ati transmite doamnei?
Crin Antonescu: Asta ii transmit, ca eu socotesc inacceptabil si ca voi schimba aceasta stare de lucruri. Am vorbit mai devreme de profesor, ca actor principal. Daca e actor principal, trebuie si platit. E inacceptabil, cu noua milioane, sa te duci acasa, e inacceptabil sa iesi la pensie, dupa ani de munca, cu gradul I, cu 12-13 milioane, si e inacceptabil sa le raspundem oamenilor, acum, cat de bine vor trai in 2015. Au dreptul acum, pentru ca, intre altele, profesorii au fost…, corpul didactic, in general, din preuniversitar, au fost victimele celei mai urate minciuni, care s-au spus in multele minciuni din campaniile noastre electorale, respectiv aplicarea legii, maririi cu 50% a salariilor lor, plus minciunile care au urmat, minciuna impartasita de foarte multa lume.
Mihnea Maruta: Va multumesc!
Traian Basescu: Va rog sa-mi permiteti o completare! Eu regret sustinerea aplicarii legii cu 50%; datorita necunoasterii situatiei bugetului, m-am bazat doar pe cat se cheltuise din bugetul alocat educatiei si am considerat ca sunt resurse. Regret acea sustinere.
Mihnea Maruta: Multumesc! Inca o intrebare comuna, din educatie. Exista o adevarata miscare de exod a tinerilor specialisti, in special din domeniile de inalta performanta din Romania. Exista o adevarata dezamagire de Romania, in aceste zile, si cine citeste forumurile si blog-urile de pe Internet poate afla ca tot mai multi oameni, pentru care s-au cheltuit foarte multi bani sa ramana aici si sa aduca plusvaloare Romaniei, isi gasesc viitorul in alta parte, in America, in vestul Europei, s.a.m.d. Ce va face presedintele Basescu sau presedintele Antonescu, pentru a opri acest exod, din punct de vedere legal si din punct de vedere al mesajului spiritual?
Crin Antonescu: Credeti ca voi fi presedinte?
Traian Basescu: Va las sa va iluzionati.
Crin Antonescu: Voi face atat cat ii sta in puteri presedintelui, ca elementul de consens, asumat deja prin Pactul national de educatie, privitor la remunerare, la statutul material al cadrului didactic, la conditiile celelalte, ale sistemului de invatamant, pentru a produce specialisti, sa fie respectat…
Mihnea Maruta: Ei nu pleaca mai ales din cauza banilor, domnule Antonescu.
Crin Antonescu: Eu stiu la fel de bine ca dumneavoastra, cred, din ce cauza pleaca si, in momentul in care vorbiti despre dezamagire, as vrea sa luam in calcul ca, dincolo de toate lucrurile pe care noi le putem face, evident, in limitele bugetului pe care-l avem la dispozitie, ale turatiei economiei, dincolo de asta, ramane un element care nu tine de bani, care nu tine de sansa imediata, de a fi retribuiti pe masura valorii lor profesionale, ci tine de increderea in sistemul institutional, in climatul politic, public, intelectual, din tara in care traiesc; si eu cred ca, aici, un nou presedinte, cu o noua atitudine, cu o noua actiune politica poate sa le dea aceasta incredere. In orice caz, dezamagirea, pe care o inteleg, am incercat-o fiecare dintre noi, in diferite momente din viata, pe motive politice sau nu. Dezamagirea nu este niciodata o scuza pentru inactiune; si asta este un mesaj pe care, cu tot respectul, as vrea sa li-l transmit.
Mihnea Maruta: Va multumesc. Domnule Basescu.
Traian Basescu: In afara timpului intrebarii, daca-mi permiteti o gluma!
Crin Antonescu: Va rog!
Traian Basescu: Vedem ca pleaca foarte multi, dar cred ca foarte multi romani se intreaba de ce nu plecam noi, sa scape de noi.
Crin Antonescu: Vad ca…
Traian Basescu: Am spus ca e o gluma, domnule Antonescu. Nimeni nu se poate lipsi de noi.
Mihnea Maruta: Lumea si-a adus aminte deja de celebra gluma din turul doi.
Crin Antonescu: E o gluma. Ma tem insa ca mai multi se intreaba de ce nu plecati dumneavoastra. Probabil ca …
Traian Basescu: Eu sunt de-acord ca…
Crin Antonescu: Dar ramanem amandoi, nu-i asa?
Traian Basescu: Eu sunt de-acord ca poate fi si aceasta intrebare. Eu as vrea acum sa ma indrept catre raspunsul la intrebarea moderatorului nostru. Cred ca abordam gresit lucrurile. Si aceasta demagogie pe care o auzim la tot pasul: ‘ne pleaca tinerii’, ‘ne pleaca oamenii cei mai valorosi’, trebuie s-o ducem in palierul realitatii. De ce? Sigur, spun ca un om care stie, nu ca un om care nu stie. Unul din eforturile majore, pe care Romania le-a facut in ultimii 3 ani – si va asigur ca am fost unul dintre cei mai consecventi sustinatori ai acestui efort -, este legat de libera circulatie a fortei de munca. Suntem intr-o Europa, in care, una din marile valori este libera circulatie a fortei de munca. Orice om valoros poate sa priveasca pe toata piata fortei de munca din Uniunea Europeana, sa spuna „sunt competent si, daca sunt competent, lucrez la laboratoarele chimice din Londra, sau lucrez in Germania, sau lucrez la Oracle, in Romania”, acolo unde, el considera ca ceea ce el stie si ce poate sa faca este platit corect. Si, sigur, cred ca a venit timpul sa iesim din aceasta poveste: „ne pleaca tinerii”. Eu stiu foarte multe locuri, in care s-a reusit plata tinerilor valorosi, la un nivel acceptabil de catre ei, si va rog sa ma credeti ca sunt niste colective formidabile. Alataieri, am fost la Oracle Romania. Sunt 1.400 de tineri, varsta medie 26 de ani, iar in Romania se produc soft-uri industriale, de catre acesti tineri, care se vand in Japonia, in Germania, in Singapore, oriunde in lume. Deci, problema pe care ne-o punem este falsa, si este o contradictie intre ce facem la nivel politic, si ce declaram. Vrem libera circulatie a fortei de munca? Si, toate statele Uniunii Europene, 10 din ele inca mai avand restrictii, au acceptat acest concept, aceasta valoare a Uniunii Europene, si pentru romani. Raspunsul la intrebarea dumneavoastra ar putea fi: oprim aceasta batalie, pentru ca romanii sa circule liber pe piata fortei de munca, si ne reorientam: sa ramana acasa. Este anormal, nedemocratic, solutia este sa ne batem pana la ultima picatura de energie politica, pentru ca toti tinerii din Romania sa poata opta daca vor sa lucreze in Germania, in Romania, in Marea Britanie, in Belgia, Olanda, in Spania sau unde vor ei.
Mihnea Maruta: Multumesc.
Traian Basescu: Permiteti-mi doar o fraza. Cu certitudine…
Mihnea Maruta: Cu acordul domnului Antonescu.
Traian Basescu: Va rog mult, domnule Antonescu!
Crin Antonescu: Va rog, va rog!
Traian Basescu: Cu certitudine, acesti tineri vor reveni in Romania; mare parte din ei. Si, uitati-va ce se intampla la banci! Sunt foarte multi tineri care au lucrat in strainatate, softisti, economisti foarte buni, care, acum, sunt la bancile din Romania. In multe alte multinationale, gasim tineri care au revenit in tara, odata cu investitiile multinationale. Deci, cred ca batalia noastra trebuie sa fie liber acces pe piata fortei de munca, si nu restrictii.
Crin Antonescu: Domnule presedinte, fraza contra fraza. Daca-mi permiteti, o intrebare care nu are nici o rautate in ea; chiar n-are.
Traian Basescu: Sunt convins.
Crin Antonescu: Cati consilieri prezidentiali ati avut, dintre acesti oameni? Un tanar de succes, performant – tanar zic, nu tanara; un tanar de succes, un tanar cu capacitati intelectuale, cu CV profesional foarte bun, pe care, ca semnal – nu aveati nici o obligatie, eu o intreb – pe care, ca semnal, sa-l fi luat acolo?
Traian Basescu: Cred ca in institutia prezidentiala sunt cel putin 20 de tineri cu MBA-uri facute in strainatate, si care lucreaza in institutia prezidentiala. Ce va pot spune, insa, domnule Antonescu, nu am acceptat niciodata ce s-a facut atunci cand a fost adus tanarul Orasanu, prezentat, „Uitati-va, este consilierul primului ministru, a devenit director la AVAS!”, iar, in spatele lui, sa se intample ce s-a intamplat. Nu-l lua nimeni in consideratie.
Crin Antonescu: Ce s-a intamplat?
Traian Basescu: Era pus doar pentru imagine.
Crin Antonescu: Si nu ati putut face nimic?
Traian Basescu: Nu, ca era in timpul guvernarii Nastase. Probabil nu va spune nimic numele.
Crin Antonescu: Ba imi spune, imi spune, cum sa nu. E un domn, presedinte al Consiliului National dintr-un partid cu care v-ati aliat. Eu, inca nu.
Mihnea Maruta: Domnule presedinte, haideti sa nu intram in aceasta…!
Crin Antonescu: In 2009.
Traian Basescu: Domnule Antonescu, ma tem ca e mult mai cinstit acela care face o alianta transparenta, decat unul care sta doi ani sub papucul lui Hrebenciuc si al lui….
Crin Antonescu: Problema este ca eu nu sunt nici intr-o situatie, nici in cealalta. Nu am avut de-a face cu nimeni.
Traian Basescu: Nu, sunteti sub controlul lui Patriciu. E altceva.
Crin Antonescu: A…, ia dati-ne trei minute!
Mihnea Maruta: 30 de secunde.
Crin Antonescu: Vreti sa vorbim despre domnul Patriciu? Despre domnul Vantu? Despre domnul Voiculescu? Poate gasim putin timp dupa aceea, la economie, poate.
Traian Basescu: Sigur. Eu cred ca ne putem face.
Crin Antonescu: Eu sunt aici.
Traian Basescu: Si eu.
Mihnea Maruta: Haideti sa vorbim atunci, domnilor, atunci. 30 de secunde despre domnul Patriciu.
Crin Antonescu: Apropo de oameni care lipsesc. Exista oameni care lipsesc. Bunaoara, domnul Geoana. Omul a convocat, aici, o confruntare, cu dumneavoastra, ce-i drept. N-a venit, lipseste. S-a intamplat. Am lipsit si eu din Parlament, cum ati aratat. S-a intamplat. Niciodata, intr-un moment important, dar nu asta este semnificativ. Dar, domnule presedinte, poate ca dumneavoastra v-ati dus in fiecare zi la serviciu, nu neg asta, pentru ca nu am fost nici la Anvers, nici dupa aceea…
Traian Basescu: E foarte important ce faci la serviciu, nu daca te duci.
Crin Antonescu: … guvernele lui Iliescu, nici la Cotroceni sa semnam condica. Problema este insa ca ati lipsit tare mult ca presedinte, vreo 5 ani.
Traian Basescu: Domnule Crin Antonescu, pot sa accept ideea asta. Am lipsit din anturajul celor care va sustin pe dumneavoastra, dar nu inseamna ca am lipsit romanilor.
Crin Antonescu: Pai, nu. Cei care ma sustin pe mine v-au simtit lipsa. Si e vorba de romani, sa stiti. Nu toti, niste romani. Vom vedea cati.
Traian Basescu: Stiu, stiu. Si Dan Voiculescu mi-a simtit lipsa, si Ion Iliescu, si Hrebeciuc, ca nu s-au facut aliantele de la Grivco, nici cu mine, dar, cu dumneavoastra – da.
Crin Antonescu: Cu dumneavoastra, domnule Basescu, s-au facut. Pai, dumneavoastra si Ion Iliescu ati fost colegi in doua partide – ma rog, v-a fost mai sef. Eu nu. Cu domnul Voiculescu…
Traian Basescu: De-acord.
Crin Antonescu:… cu domnul Iliescu, cu domnul Geoana, cu domnul Hrebenciuc, cu domnul Vanghelie ati fost aliat. Eu inca nu. Cine a facut coalitia de la Grivco? Dumneavoastra, din cand in cand, cand ati avut nevoie. In guvernul lui Iliescu, dupa mineriada, nu am fost eu.
Traian Basescu: Da. domnule Antonescu, eu sunt de-acord cu abordarea dumneavoastra. Ea nu are miez de realitate si, pana la urma, nu toti trebuie sa avem responsabilitatea corectitudinii intr-o campanie, dar as vrea sa va spun altceva. Sunteti mai vechi, in politica, decat mine. Eu nu am fost nici in partid cu Ion Iliescu….
Crin Antonescu: Ei cum sa nu?
Traian Basescu: In FSN.
Crin Antonescu: Nu, Partidul Comunist vorbesc.
Traian Basescu: Da, dansul era…
Crin Antonescu: Nu e un partid care sa fie uitat. Domnule presedinte…
Traian Basescu: Cu o singura deosebire: eu am avut curaj sa condamn crimele comunismului, pe cand dumneavoastra, ca liberal, ati ras cu Ion Iliescu si cu Vadim Tudor, cand eu eram facut in toate felurile, in Parlament. Asta este deosebirea intre mine si cei care nu au curaj sa-si asume responsabilitatea gesturilor importante pentru tara.
Mihnea Maruta: Va multumesc. Haideti sa revenim, v-ati jucat un pic, haideti sa revenim la teme serioase.
Traian Basescu: As raspunde, totusi, la intrebarea pusa, daca nu ma insel, era o intrebare pentru amandoi, a raspuns domnul Antonescu.
Mihnea Maruta: Ati raspuns si dumneavoastra.
Traian Basescu: Asta a fost raspunsul meu?
Mihnea Maruta: Cel de dinainte, deci suntem chit.
Traian Basescu: Sa vedeti, daca as fi raspuns, ce raspundeam.
Mihnea Maruta: Va propun sa trecem la o tema economica. Domnule Antonescu,…
Crin Antonescu: Va rog.
Mihnea Maruta: Probabil, principala idee a programului dumneavoastra economic este relaxarea fiscala, reducerea TVA si reducerea cotei unice de impozitare la 10-12% si vreau sa va intreb, presupunand ca veti fi ales presedinte: cum veti reusi sa impuneti aceasta cota, tinand cont ca PNL are doar 20% in Parlament, PSD, prin gura presedintelui Geoana, a declarat ca cota unica este un esec, citez de pe site-ul domnului Geoana, iar singura varianta ar fi Partidul Democrat Liberal, care nu refuza o asemenea ipoteza.
Crin Antonescu: Acuma, ce se declara prin gura domnului Geoana sa nu mai luam in discutie, ca lipseste omul, nu-i aici si nici sa nu luam…
Mihnea Maruta: Un citat de pe site-ul mirceageoana.ro.
Crin Antonescu: Pozitia domnului Geoana si, ma rog, a colegilor sai de partid a fost de-a dreptul caraghioasa, in chestiunea asta. S-au vaicarit foarte tare, 2003, 2004, 2005, cum ca aceasta cota unica este singura treaba buna pe care am facut-o impreuna, ca partide. Ii va saraci romani, va goli bugetul de stat, si asa mai departe. Cunoastem lamentatia socialista, plansul de mila saracilor, in vreme ce ei, de cate ori au guvernat, au produs si saraci si bogati. Saraci, milioane de romani, bogati, oamenii pe care ii cunoasteti, pe care i-a bifat domnul Hrebenciuc si cu ceilalti.
Mihnea Maruta: Cum veti impune aceasta relaxare?
Crin Antonescu: Nu este vorba de a impune. Eu, in programul meu, pentru candidatura la presedintie si pentru in eventual mandat prezidential, am specificat foarte clar ca ala nu poate fi un program de guvernare, am specificat, de asemenea, ca sa se stie ca asta este o schimbare, ca, eu, ca presedinte, nu voi incerca sa impun ceva Guvernului, voi pleda pe langa guvern, eventual, pentru o solutie sau alta, dar am simtit nevoia, pentru ca framanta aceasta chestiune opinia publica, asa cum si domnul Basescu si domnul Geoana, si ceilalti candidati, si lideri politici in general, simt nevoia sa dea raspunsuri privitor la criza, la iesirea din criza, am simtiti nevoia sa enunt cateva idei, cateva elemente de viziune…
Mihnea Maruta: Domnule Antonescu, un roman care va voteaza spera ca va scadea cota unica, asa cum ati promis in program.
Crin Antonescu: Pai, va si scadea cota unica si va scadea si TVA-ul si se va elimina tot acest paienjenis fiscal si va scadea si CAS-ul …, imediat.
Mihnea Maruta: Cum faceti si cu cine faceti majoritatea?
Crin Antonescu: Asta, in primul rand, cine o face? O face guvernul, si guvernul acela va avea un program economic, care va include aceste lucruri. Ca din el o sa faca parte liberali, foarte probabil, deloc sigur, nu este 100% sigur, pentru ca eu nu candidez ca sa fiu presedinte spre a veni un partid la guvernare. E probabil. Ca va face parte PSD? Pai, PSD este in stare sa faca parte din orice guvern, indiferent cat sunt taxele, nu asta este problema lor. Problema lor este sa fie, acolo, la buget. Ca va fi PD? – care, intr-adevar, are o viziune mai apropiata de a noastra, si chiar domnul Basescu a vorbit, daca nu retin eu gresit, la un moment dat despre posibilitatea scaderii cotei unice, iarasi, toate aceste lucruri se pot discuta, de asta sunt consultari cu partidele, de asta se elaboreaza un program de guvernare, dar eu, ca presedinte, am aceasta viziune si voi sustine, in limite constitutionale, constituirea unui guvern si al unei majoritati in spatele lui, care sa actioneze hotarat in plan economic cu aceste masuri si, desigur, cu altele.
Mihnea Maruta: Va multumesc. Domnule Basescu, precizari la aceasta tema?
Traian Basescu: Eu ma voi bate pentru ce cred, n-o sa stau, plutind la Cotroceni, sa spun „eu am scris acolo, dar astea sunt niste prostii”.
Mihnea Maruta: Despre relaxarea fiscala.
Traian Basescu: Astea-s niste prostii, care, daca vor sa le ia partidele in seama, bine, daca nu, nu. Eu ce am in program, cred. Si, spre exemplu, eu nu vorbesc in programul meu, in momentul de fata, despre o relaxare fiscala, pentru ca este nerealist. Avem un deficit al bugetului de stat de peste opt procente, ceea ce inseamna ca, aici, trebuie sa ne asezam in zona prudentei. Ceea ce am spus, insa, este ca va trebui sa vedem 2011, daca se reia cresterea economica la parametrii suficient de ridicati, putem analiza posibilitatea coborarii cotei unice, de la 16 la 14 %, dar nu mai mult.
Traian Basescu: Insa, din prudenta, nu mi-am permis sa introduc in programul politic asa ceva. Repet, insa, pentru orice este in programul meu politic, eu inteleg sa lupt, incercand sa coagulez partidele sau ce pot. Avand un partid care are cam 38 de procente in parlament, am oarecare sanse ca programul politic sa devina realitate, cum au devenit destule.
Mihnea Maruta: Exact din programul dumneavoastra politic vreau sa va intreb. Vorbiti acolo despre necesitatea de a reduce de la circa 30%, la circa 10%, populatia implicata in agricultura…
Traian Basescu: Asa este.
Mihnea Maruta: … dar, pe de alta parte, vorbiti si despre supraaglomerarea urbana, ceea ce inseamna ca multi, dupa parerea dumneavoastra – inteleg eu ca si cititor – multi dintre oraseni ar fi bine sa se mute in mediul rural. Cum sunt stimulati, in viziunea domnului Basescu, cum sunt stimulati intelectualii de tip medici, invatatori, sa se intoarca in mediul rural si, in acelasi timp, sa si scada populatia agricola?
Traian Basescu: Nu. Cred ca faceti o confuzie de interpretare. Eu nu vorbesc de scaderea populatiei agricole, ci de scaderea populatiei care traieste din agricultura, pentru ca aici Romania are cea mai mare rezerva de crestere de productivitate. Avem 45% din populatie in mediul rural, din care 30% din populatie este populatie care traieste din lucrari agricole. Obiectivul meu este sa valorificam acest potential de crestere de productivitate pe care il avem in mediul rural, si nu vizez terminarea procesului in cinci ani – este o viziune pentru 10-15 ani, dar ea trebuie aplicata incepand din anul urmator. Adica, in mediul rural, in momentul de fata, se face pur si simplu productie agricola. Acolo trebuie sa generam politici, prin care oamenii sa se asocieze si sa instaleze mici linii de procesare a productiei agricole, ca de exemplu in comunele unde oamenii se ocupa cu cresterea de animale, trebuie sa avem linii de procesare a laptelui, linii de procesare a carnii, in asa fel incat la oras sa plece bunuri alimentare, si nu materie prima agricola. O clipa. Daca avem fructe, spre exemplu, specificul zonei, trebuie sa amplasam linii de procesare care sa valorifice fructele in compoturi, conserve, etc. Ce inseamna asta? Ca tinerii si femeile din mediul rural isi vor gasi un loc de munca in industria creata in mediul rural…
Mihnea Maruta: Va multumesc.
Traian Basescu: … si pentru asta utilizam bani europeni – sunt peste opt miliarde de euro la dispozitia programelor de dezvoltare rurala si pentru IMM-uri, in total. As mai face o singura mentiune: pana cand nu dirijam, nu impingem, nu stimulam aparitia de IMM-uri in mediul rural, micul fermier va ramane sarac, pentru ca productia agricola nu poate sa-i aduca prosperitate, ci numai productia agricola procesata intr-o industrie alimentara aduce plus valoare, locuri de munca si taxe la primarie.
Mihnea Maruta: Va multumesc. Domnule Antonescu.
Crin Antonescu: Da.
Mihnea Maruta: Daca doriti sa vorbiti despre aceasta tema.
Crin Antonescu: Despre ce are domnul Basescu in program referitor la agricultura?
Mihnea Maruta: Despre problema agriculturii. Daca aveti… Un minut.
Crin Antonescu: Despre problema agriculturii putem sa vorbim mult si bine. Suntem in situatia in care…
Traian Basescu: Pai, se vorbeste de 20 de ani…
Crin Antonescu: … in situatia in care…. Da, se vorbeste si se guverneaza, domnule Basescu.
Traian Basescu: Asa e.
Crin Antonescu: Si eu nu am guvernat. In situatia in care – cu toate aceste cuvinte foarte frumoase, care seamana la indigo cu ce ne va povesti domnul Geoana, cand va fi prezent si unde, nu stiu, dar ne va povesti, probabil povesteste la Macin acum – dincolo de asta, subventiile n-au fost in acest an platite, crescatorii de animale v-au vizitat, si sigur ca n-a fost un moment foarte placut, pentru ei, pentru dumneavoastra, presupun ca da; si in ceea ce priveste agricultura romaneasca in general, eu cred ca trebuie s-o abordam discutand despre spatiul rural romanesc, despre problema, nu doar a agriculturii, ci de problema agrara din Romania, si mai ales despre politica Romaniei in Uniunea Europeana, in acest domeniu. N-am avut ceva coerent. Trebuie sa avem ceva coerent, intr-adevar, pe durata si, daca se poate, consensualizat. Asta e tot ce putem sa spunem acum si cred oricum ca, fiind vorba de o tema care atinge cumva sau implica si elemente de politica externa, presedintele are aceasta obligatie si aceasta posibilitate, oricum, sa coordoneze cumva aceste linii, restul fiind, sigur, al guvernului.
Traian Basescu: Va multumesc pentru misiunea pe care mi-o dati sa coordonez agricultura.
Crin Antonescu: Nu, nu mai era vorba de dumneavoastra, sa stiti.
Mihnea Maruta: Mai am o intrebare simpla, dupa care am sa…
Traian Basescu: Stiti ce rugaminte as avea? Sa nu strecuram dezinformarea in dezbaterea noastra. Va pot spune, pentru ca ma intereseaza, si pentru acum, si pentru in continuare, problema subventiilor a fost rezolvata in acest an cum nu a fost rezolvata in nici un alt an, cand subventiile s-au platit in doua etape pentru animale.
Crin Antonescu: Si oamenii aceia erau SPP-isti deghizati sau ce erau, domnule Basescu?.
Traian Basescu: Nu.
Crin Antonescu: Care au venit la dumneavoastra, acolo, la gard.
Traian Basescu: Erau liberali deghizati, na.
Crin Antonescu: Liberali erau?
Traian Basescu: Deci, nu vreau sa aduc un afront liberalilor, dar …
Crin Antonescu: Nici eu SPP-istilor, ca-s oameni seriosi si le-ati taiat sporurile.
Traian Basescu: … dar cred ca, in momentul de fata, daca ne limitam strict la subventii, care anul acesta s-au platit, pentru informarea dumneavoastra – la gaini s-au platit 80% din subventie, subventia la hectar se plateste, este in curs de achitare integrala, iar subventia pentru animale, ca niciodata, se plateste 90% parte din buget, parte de la banci, inainte de 31 decembrie. De regula, se platea in doua transe: o transa toamna, o a doua transa – februarie anul urmator. Deci, asta este informatia corecta.
Crin Antonescu: Si atunci de ce se plang oamenii peste tot, domnule presedinte, ca acum lasam orice gluma la o parte? Eu i-am intalnit peste tot in tara…
Mihnea Maruta: Domnilor, haideti sa revenim la…
Traian Basescu: Domnule Antonescu, este vorba de faptul ca mecanismul de distributie nu este, probabil, extrem de eficient peste tot, dar banii sunt dati, sunt convins ca vor ajunge la vreme subventiile.
Crin Antonescu: Si noi putem sa ne multumim cu cifre? Realitatea nu e in cifre, e in viata oamenilor, ii intalnim, ne mai dam jos din masina, nu? Mai vorbim. Dumneavoastra sunteti recunoscut ca cel mai mare navigator de multime, faci bai de multime de atata vreme. Chiar nu-i vedeti?
Traian Basescu: Nu va dati jos din masina mai mult decat mine si …
Crin Antonescu: Si nu-i vedeti?
Traian Basescu: … dovada faptului ca stiu ce li se intampla, este ca i-am si sprijinit sa obtina 90% din subventie, domnule Antonescu.
Crin Antonescu: Pai, bun, dar sa ajunga banii la oameni.
Traian Basescu: Au inceput sa ajunga, nu pot ajunge intr-o zi. Daca trecea Posta la domnul Vantu, ajungeau.
Crin Antonescu: Asta e problema dumneavoastra cu domnul Vantu, nu e a mea.
Traian Basescu: Dar la Vantu, nu la tarani.
Crin Antonescu: Daca nu i-ati dat-o patru ani, cat v-a sustinut, acum nu stiu, nu-i problema mea.
Traian Basescu: Am fost tot timpul sustinut, dar…
Mihnea Maruta: Multumesc. Mai am o intrebare simpla, inainte de a va ruga sa va adresati propriile intrebari. Ce carte si ce film ati citit ultima data si v-a placut? Domnule Basescu!
Traian Basescu: Ultima carte este Cartarescu. Am incercat sa acopar un gol, pe care l-am creat candva, in documentarea mea legata de aproape clasici in viata si ultimul film este …
Mihnea Maruta: Cartarescu, ce, domnule presedinte?
Traian Basescu: „Levantul”. Ultimul film pe care l-am vazut, cred ca a fost un film documentar pe Discovery, zilele trecute, de la premierea lui „Patru, trei, doi”, nu am mai ajuns in nici o sala de cinematograf.
Mihnea Maruta: Domnule Antonescu.
Crin Antonescu: Ultima carte pe care am…
Traian Basescu: „Patru, trei, doi” a lui Mungiu.
Mihnea Maruta: Multumesc.
Crin Antonescu: Cristian, nu 332 al Alinei.
Traian Basescu: Da.
Crin Antonescu: Da, ultima carte pe care am citit-o este o carte despre crestere si decadere, „Cresterea si decaderea Imperiului Britanic”. Cartea mea favorita ramane „Maestrul si Margareta” si filmul…
Traian Basescu: Aveti si o apropiere de decadere…
Crin Antonescu: Eu inca nu am crescut, domnule presedinte. Stati putin, ca nu de decaderea mea e vorba… Si, si filmul meu preferat, pe care il vad, il revad la rastimpuri, si am facut-o recent, este „Parfum de femeie”, cu Al Pacino.
Traian Basescu: Si, de ce va suparati ori de cate ori auziti de femei la Cotroceni, atunci?
Crin Antonescu: A… dati-mi voie sa va raspund! Pentru ca…
Mihnea Maruta: Trecem la intrebari. Un minut, raspunsul fiecaruia. Va rog!
vezi continuare….
