Codul Fiscal – modificările de ultima ora aduse de Guvernul Ponta

La impozitul pe profit, este prevăzută schimbarea anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciÅ£iului financiar, concomitent cu stabilirea de reguli corespunzătoare privind calculul, declararea ÅŸi plata impozitului pe profit datorat în anul fiscal de tranziÅ£ie, precum ÅŸi în anii următori.

Noi măsuri fiscale vizează includerea în categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deÅ£inute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenÅ£ie de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deÅ£ine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare, precum ÅŸi includerea în categoria veniturilor neimpozabile a dividendelor primite de la o persoană juridică străină situată într-un stat terÅ£ cu care România are încheiată o convenÅ£ie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeÅŸte dividendele deÅ£ine, la data înregistrării acestora, potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende. Regimul fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea a fost revizuit în sensul reglementării mecanismului de reportare ÅŸi deducere, în următorii ÅŸapte ani consecutivi, a sumelor care nu au putut fi scăzute din impozitul pe profit al anului fiscal respectiv. Prin instituirea acestui mecanism, se acordă dreptul de deducere, din impozitul pe profit, pentru sumele aferente sponsorizării ÅŸi în cazul contribuabililor care înregistrează pierdere fiscală în anul efectuării sponsorizării. Având în vedere dificultăţile întâmpinate de persoanele juridice care au ca obiect de activitate consultanÅ£a ÅŸi managementul, legat de aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, dar care nu realizează din activitatea desfăşurată astfel de venituri, au fost modificate condiÅ£iile de încadrare a unei persoane juridice române în categoria microîntreprinderilor, în sensul introducerii condiÅ£iei de ieÅŸire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă ÅŸi management este peste 20%. Urmare a rezultatelor negocierilor Guvernului cu Fondul Monetar InternaÅ£ional, Banca Mondială ÅŸi Comisia Europeană, din data de 4 noiembrie 2013, a fost convenit ca, în situaÅ£ia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor ÅŸi a impozitului la Å£iÅ£eiul din producÅ£ia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit titlului VII în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preÅ£urilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul NaÅ£ional de Statistică, până la data de 15 octombrie. Pentru anul 2014, media anuală a indicelui preÅ£urilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 este de 104,77%. Prin această prevedere, se urmăreÅŸte păstrarea valorii reale a încasărilor din accize, Å£inând cont ÅŸi de inflaÅ£ie. Noul pachet de măsuri fiscale prevede, totodată, o creÅŸtere a accizelor cu ÅŸapte eurocenÅ£i/litru la produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină ÅŸi kerosen. Una din cele mai importante măsuri se referă la cota impozitului pe construcÅ£ii speciale, care va fi de 1,5% din valoarea acestora. Impozitul asupra valorii construcÅ£iilor se datorează începând cu prima zi din 2014, iar calculul ÅŸi declararea acestuia se efectuează de contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. Valoarea cotei datorate este de 1,5%, plata urmând să fie efectuată în două rate egale, până la data de 25 mai ÅŸi 25 septembrie, inclusiv. Impozitul asupra valorii construcÅ£iilor speciale reprezintă venit la bugetul de stat, iar baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcÅ£iilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, 'evidenÅ£iată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcÅ£iilor'. Sunt exceptate de la plata impozitului terasele pe arabil, plantaÅ£iile pomicole ÅŸi viticole, institutele naÅ£ionale de cercetare-dezvoltare, instituÅ£iile publice, asociaÅ£iile, fundaÅ£iile ÅŸi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, precum ÅŸi clădirile pentru care Consiliul Local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal. De asemenea, deduceri din baza impozabilă vor exista pe valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri de către contribuabil sau proprietar, după caz, sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale. Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere atât evitarea dublei impuneri, cât ÅŸi stimularea agenÅ£ilor economici care administrează construcÅ£ii din domeniul public, de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere. Pe de altă parte, sunt vizate de noua bază de impozitare contribuabilii persoane juridice române, persoane juridice străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România ÅŸi persoanele juridice cu sediu social în România înfiinÅ£ate potrivit legislaÅ£iei europene. Cotele de redevenţă, atât cele în cotă procentuală din valoarea producÅ£iei miniere, cât ÅŸi cele stabilite ca echivalent euro pe unitate de producÅ£ie minieră, vor fi majorate, de la 1 ianuarie 2014, cu 25%, cu excepÅ£ia celei pentru metale nobile, în cazul cărora majorarea urmează să fie de 50% faţă de cota procentuală în vigoare. Aplicabilitatea cotelor, astfel majorate, are în vedere toate actele de concesiune în baza cărora se pot realiza activităţi miniere de exploatare, respectiv licenÅ£ele de concesiune/dare în administrare pentru exploatare, licenÅ£ele de concesiune/dare în administrare pentru explorare, cu exploatare experimentală, precum ÅŸi permisele de exploatare. RedevenÅ£a minieră cuvenită bugetului de stat se stabileÅŸte la încheierea licenÅ£ei ori la eliberarea permisului de exploatare. Aceasta va fi: o cotă procentuală de 5% din valoarea producÅ£iei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu ÅŸi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare ÅŸi disperse, pietre preÅ£ioase ÅŸi semipreÅ£ioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale ÅŸi gazele care le însoÅ£esc, gaze necombustibile, nămoluri ÅŸi turbe terapeutice; o cotă procentuală de 6% din valoarea producÅ£iei miniere pentru metale nobile; echivalentul în lei a 0,875 euro pe unitatea de producÅ£ie minieră pentru substanÅ£e nemetalifere; echivalentul în lei a 0,4375 euro pe unitatea de producÅ£ie minieră pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale ÅŸi de construcÅ£ii, dolomită, gresie ÅŸi tufuri industriale; echivalentul în lei a 0,50 euro pe unitatea de producÅ£ie minieră pentru argile, marne, loess, nisip ÅŸi pietriÅŸ, nisip ÅŸi roci caolinoase; echivalentul în lei a 0,6875 pe unitatea de producÅ£ie minieră pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie ÅŸi diatomită; echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producÅ£ie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental ÅŸi granodiorit ornamental; echivalentul în lei a 3,125 euro pe unitatea de producÅ£ie minieră pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental ÅŸi siliconite ornamentale; echivalentul în lei a 3,75 euro pe unitatea de producÅ£ie minieră pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin ÅŸi tufuri ornamentale ÅŸi echivalentul în lei a 1,0 euro pe unitatea de producÅ£ie minieră pentru săruri haloide. AGERPRES