ComercianÅ£ii de boli inventate Buyology –
Ştiinţa manipulării consumatorilor!
Cu treizeci de ani în urmă, părea o glumă. În pragul pensionării, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic "Merck", se confesa revistei "Fortune", arătându- ÅŸi dezamăgirea că uriaÅŸul potenÅ£ial de producÅ£ie al firmei sale este destinat doar… bolnavilor. El visa ca "Merck" să devină un fel de "Wrigley" ÅŸi, după modelul marelui producător ÅŸi distribuitor de gumă de mestecat, să "vândă la toată lumea". Inclusiv oamenilor sănătoÅŸi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate. Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice Å£intesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoÅŸi. SuiÅŸurile ÅŸi coborâÅŸurile vieÅ£ii devin tulburări mentale; slăbiciuni sau stări mai proaste, altminteri dintre cele mai obiÅŸnuite, sunt transformate în afecÅ£iuni înfricoşătoare, ÅŸi din ce în ce mai mulÅ£i oameni normali ajung bolnavi peste noapte.
Într-o carte din 2005, "Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients", Alain Cassels (cercetător în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) ÅŸi Ray Moynihan (journalist specializat în sănătate) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur ÅŸi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente.
Cei doi cercetători dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o cifră de vânzări de circa 500 miliarde dolari anual,exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de ÅŸubrezire fizică, de boală etc. Pe măsură ce, în ţările dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucură de o viaţă mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi transformă pe cei grijulii cu sănătatea lor, în panicaÅ£i pur ÅŸi simplu. Probleme minore sunt descrise ca tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în "anxietate socială", iar tensiunea premenstruală devine "tulburare disforică premenstruală". Simplul fapt de a if expus la un risc patologic devine patologie în sine. Epicentrul acestui tip de comerÅ£ sunt Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populaÅ£ia lumii, Dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaÅ£iei cu sănătatea s-au dublat în ultimii ÅŸase ani, din cauză că preÅ£urile la medicamente cresc dramatic, Dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.
Aceeaşi maladie cu altă pălărie
Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat uluitor "Arta de a cataloga starea de sănătate" (The Art of Branding a Condition – în Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explică metodele prin care firmele sale "favorizează crearea" tulburărilor medicale: – reevaluarea stării de sănătate; – redefinirea unor boli cunoscute de mult ÅŸi rebotezarea lor; – crearea unor disfuncÅ£ii din nimic; (preferatele lui Parry sunt disfuncÅ£ia erectilă, deficitul de atenÅ£ie la adulÅ£i ÅŸi sindromul disforic premenstrual).
Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiÅ£iile pentru crearea pieÅ£ei pentru produse precum Viagra sau Prozac. Sub patronajul firmelor de marketing, experÅ£i medicali ÅŸi guru precum Parry se aÅŸază la aceeaÅŸi masă pentru a descoperi "idei noi despre boli ÅŸi stări de sănătate".
Totul este ca acestea să li se prezinte potenÅ£ialilor clienÅ£i într-o manieră nouă, inedită. Un raport al Business Insights, destinat conducătorilor de multinaÅ£ionale din sectorul farmaceutic este încă ÅŸi mai clar:Capacitatea de "a crea pieÅ£e pentru boli noi" se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari.
Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul în care oamenii privesc afecÅ£iunile banale. Ei trebuie "convinÅŸi" că "probleme acceptate până acum ca uÅŸoare disconforturi" necesită "intervenÅ£ia medicului". AcelaÅŸi raport are ÅŸi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice: "Anii care vor veni vor if martorii creării bolilor năşite de firme".Este evident dificil să trasezi o linie între omul sănătos ÅŸi omul bolnav. Dar este la fel de evident că, cu cât se extinde aria de definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai mulÅ£i bolnavi potenÅ£iali. Åži cu atât mai mult vor creÅŸte vânzările de medicamente.
Deseori, afirmă Cassels ÅŸi Moynihan, experÅ£ii medicali care redactează protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în funcÅ£ie de cazul aflat sub îngrijire) sunt în acelaÅŸi timp plătiÅ£i de industria farmaceutică. Iar industria prosperă dacă protocoalele Le favorizează vânzările. Potrivit acestor experÅ£i, 90% dintre americani suferă de o tulburare numită… Hipertensiune arterială"; aproape jumătate dintre americance suferă de disfuncÅ£ia botezată FSD (disfuncÅ£ie sexuală feminină); iar 40 de milioane de americani AR trebui urmăriÅ£i atent din cauza nivelului ridicat al colesterolului. BineînÅ£eles, toate aceste maladii sunt vindecabile cu medicamente. Iar metodele de prevenÅ£ie sunt trecute în plan secundar.
Racolarea medicilor agenţi publicitari
Medicul generalist Des Spence povesteÅŸte în "British Medical Journal" din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care AR if trebuit să facă din el un expert într-o maladie născocită de imaginaÅ£ia industriei.Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria: " căutăm lideri de opinie (…) a căror muncă va trebui să influenÅ£eze gestionarea ÅŸi terapia viitoare ale disfuncÅ£iei sexuale feminine (…) prin dorinţă hipoactivă."Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte ÅŸi în care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de miÅŸcare.
Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar ÅŸi al prestigiului, notorietăţii, pecare o asemenea campanie o aduce.
Dar, "partea cea mai neplăcută în toată această poveste", continuă Spencer, "este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncÅ£iei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. (…) Industria trebuie să transforme această disfuncÅ£ie bănuită, în boală gravă.Iar pentru aceasta e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales sacrosancÅ£i experÅ£i medicali care legitimează totul. ,ExperÅ£ii' estimează că 40% dintre femei ,suferă' de această ,boală'. Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot! Uneori această ,problemă' este prezentată ca un aspect al luptei feministe, când, de fapt, e vorba doar de manipulare cinică. DeÅŸeurile pe care le produce acest tip de activitate farmaceutică otrăvesc viaÅ£a prin mesajul pe care-l vehiculează:slăbiciunea dvs. (tristeÅ£e, calviÅ£ie, libido în scădere etc) este automat simptom de boală", conchide medicul din Glasgow .
Epidemia de marketing
În best-seller-ul "Die Krankheitserfinder" (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în America ÅŸi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist ÅŸi The Guardian, explică în ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experÅ£ii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sănătoÅŸi să devină peste noapte bolnavi; explică de ce de vreo două decenii femeile la menopauză sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenÅ£a. "Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder" (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în "Reversul pilulei", publicată la Montreal, Ecosocietes, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbată definiÅ£ia bolnavului.
Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Åži, bineînÅ£eles, comentează maliÅ£ios St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament. Iată câteva exemple de "boli noi":– timiditatea este reciclată sub numele de "anxietate socială"– naturala regurgitare la bebeluÅŸi devine "reflux esofagian patologic"– omeneasca senescenţă se transformă în "insuficienţă circulatorie cerebrală"– până ÅŸi stresul de la loterie este legat de "traumatismul biletului necâÅŸtigător"
În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată ÅŸi aprofundată,realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston, ÅŸi publicată în prestigioasa revistă "Psycho-Therapy and Psychosomatics", a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiÅ£i de firmele care fabrică exact medicamentele care tratează aÅŸa-zisele boli noi introduse în manual.
