CONFRUNTARE CRANCENA PE AVEREA REGELUI MIHAI !!
Consilierul personal al familiei regale a României, Ion Luca Vlad, aduce precizări legate de retragerea titlului principelui Nicolae de către Regele Mihai: nu este o pedeapsă, ci „Majestatea Sa a observat şi ceea ce s-a văzut public şi ceea ce principele Nicolae a făcut cât a fost principe în privat alături de familie şi a considerat că asta este decizia cea mai bună”, aceasta fiind luată „în asentiment”, „asumată de principele Nicolae”. Ion Luca Vlad a spus că nepotul regelui a căpătat apelativul de „domnul Medforth-Mills”.La întrebările jurnaliştilor, Vlad a mai răspuns că nu crede că nepotului regelui „i se reproşează nimic pentru trecut, ci este pur şi simplu pregătire pentru viitor pentru ca ambele părţi, dinastia, naţiunea cu simbolurile ei să meargă înainte, iar el ca persoană privată să meargă şi el înainte fără să fie supus la restricţii, inclusiv de natura modestiei”. (…) Ceea ce vreau neapărat să transmit este că nu trebuie să începem să căutăm prin coşurile de gunoi pentru că nu vom găsi nimic. (…) Aici există o strictă decizie pentru viitor şi repet o decizie în asentiment, nu este o pedeapsă. Să fim foarte clari, e o schimbare a paradigmei. Dacă până acum se aştepta să se întâmple ceva şi după aceea se retrăgea titlul, acum nu s-a întâmplat ceva şi sperăm să nu se întâmple nici în viitor, ci am ajuns la o asemenea formulă pentru a garanta că viitorul va fi unul frumos pentru ambele părţi”, a completat consilierul Casei Regale.
În prezent există două succesiuni la tronul României: cea după legea salică (o lege ale cărei principii au fost introduse în constituțiile României de dinainte de Razboi, principii respectate în general în estul creștin-ortodox.
Conform principiului legii salice din ultima Constituție democratică, cea din 1923, au dreptul de succesiune la tron doar descendenții de sex masculin pe linie masculină. În cazul dispariției tuturor reprezentanților Casei Princiare de Hohenzollern-Sigmaringen fără urmași de sex masculin sau al refuzului acestora de a accepta tronul, conform articolului 78 din ultima Constituție democratică a României, cea din 1923, tronul devine vacant. În această situație, conform articolului 78, ultimul Rege în funcție are dreptul de a numi un prinț străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană drept succesor la tron, supus aprobării Parlamentului.Camerelor Parlamentului le revine răspunderea finală, conform articolului 79, să aleagă un Rege dintr-o dinastie domnitoare regală sau princiară vest-europeană, dacă acesta, conform articolului 77, s-ar angaja în prealabil să își crească urmașii „în religia ortodoxă a Răsăritului“.Într-un interviu din 2009, Karl Friedrich, Prințul Moștenitor al Casei Princiare de Hohenzollern, a afirmat că nu este interesat de succesiunea la tronul României, o atitudine cunoscută mai demult și motivată în special de faptul că familia de Hohenzollern-Sigmaringen nu dorește să își schimbe religia.
Ajungând la un consens, liderii monarhiști i-au cerut în cele din urmă Regelui să desemneze un succesor, nu o succesoare la tron, nominalizându-l pe Principele Nicolae. Sub influența Reginei Ana, Regele a refuzat cererea și, la sfârșitul anului 1997, a desemnat-o pe prima sa născută, Principesa Margareta, succesoare în drepturi.La 10 mai 2011, pe fondul unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen, Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.La data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit de guvernul instaurat de sovietici, Regele Mihai se căsătorea la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma.
Ei au avut cinci fete, care nu au dreptul de succesiune la tronul României, potrivit Constituției de la 29 martie 1923. Luând în considerare acest aspect, Regele Mihai a promulgat in nume propriu noul Statut al Casei Regale , în care se arată: „Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie.“
Noul Statut a fost considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic având , în absența aprobării Parlamentului o însemnătate eminamente simbolică, prin comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să o înlocuiască. Cu aceeași ocazie, Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și Parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe la aplicarea legii salice de succesiune, pentru a permite și femeilor să domnească. Convenția Europeană a Drepturilor Omului chiar daca nu garantează dreptul unei persoane de a domni ca monarh al vreunei țări, garantează totusi drepturi egale femeilor și bărbaților.La 1 august 2015, regele Mihai i-a retras lui Nicolae – fiului principesei Elena – titlul de Principe al României și l-a exclus din ordinea succesiunii la tron, afirmând într-un comunicat că „Familia Regală și societatea românească […] vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect și mereu cu gândul la ceilalți”.
Teoretic, suntem de acord, dar conform Legii Salice de care am vorbit, doar Printul Nicolae este primul indreptatit la ocuparea Tronului.
Istoric si practic, mai de graba un „tron” onorific, dar care are in spate cateva castele (inclusiv Pelesul…) la care se adauga peste 20.ooo hectare de padure, rezervatii de vanatoare si alte zeci de hectare, teren agricol. O avere considerabila de sute de milioane! Pe aceasta avere se da „batalia” …in care a fost introdus …Printul Nicolae! Ori el, Nicolae, este, chiar dupa „Legea”/Statutul Casei Regale elaborat de regele Mihai… principalul mostenitor. (ddr)
