CONSECINȚELE PACTULUI RUSO-AMERICAN
După convorbirea telefonică dintre Putin și Trump, președintele american a plusat: „Rusia ar trebui să reintre în G7. Moscova nu ar fi invadat niciodată Ucraina dacă ar fi avut încă un loc la masă”. Asta spune multe.
Noua administrație de la Casa Albă intenționează să strângă puternic relațiile cu Kremlinul, indiferent de protestele globaliștilor aflați, încă, în poziții cheie în Europa și aiurea.
S-a schimbat complet paradigma. Practic, Trump spune că Biden a fost o catastrofă de președinte. Și aruncă asupra acestuia (de fapt, asupra Deep State-ului globalist de la Washington) întreaga responsabilitate a războiului din Ucraina și a ruperii relațiilor cu Rusia până în pragul conflictului nuclear.
Prin ultimele sale poziții față de Moscova, președintele Trump arată o înțelegere a preocupărilor de securitate ale Rusiei. Și promite să vină în întâmpinarea lui Putin printr-o serie de negocieri capabile să aducă multiple avantaje economiei Statelor Unite. Căci, nu-i așa, vorbim în primul rând despre un om de afaceri de succes.
Dacă americanii de rând vor simți o îmbunătățire substanțială a nivelului de trai, iar datoria SUA se va subția vizibil, o dată cu corupția din aparatul birocratic pus la zid de Elon Musk, atunci Trump va putea spune, în 2028, că și-a îndeplinit obiectivele.
Marea întrebare este cât de departe vor merge negocierile ruso-americane în legătură cu prezența Statelor Unite în Europa de Est. Se presupune că Moscova s-a simțit amenințată nu neaparat de bazele de la Kogălniceanu sau Cincu, ci de scuturi antirachetă ca cel de la Deveselu – considerate de Kremlin capabile să lanseze și lovituri cu caracter ofensiv. Este de așteptat ca Trump să-și mențină prezența în zonă doar în schimbul unei taxe de protecție substanțial majorate. Rămâne de văzut dacă România și Bulgaria, spre exemplu, își vor permite aceste cheltuieli suplimentare.
Altfel, regimul Iohannis a mizat totul pe o singură carte (cea globalistă) și, în consecință, România a rămas acum în poziția ingrată de simplu spectator. Cu perspectiva ca proiectul de țară inițiat de Traian Băsescu, și anume reunirea cu Moldova sub umbrela UE, să eșueze lamentabil.
În contextul concesiilor substanțiale pe care Trump se pregătește să i le facă lui Putin, la schimb cu diverse avantaje de ordin economic și geopolitic, Moldova pare că va intra, din nou, în zona de influență a Rusiei. Iar fenomenul ar putea avea loc chiar începând cu alegerile parlamentare din octombrie 2025, când Maia Sandu va fi pusă într-o poziție infinit mai dificilă decât la recentul scrutin prezidențial.
Va fi interesant de urmărit cum se vor ridica, treptat, sancțiunile sinucigașe împotriva Moscovei. Și cum vor împărți rușii și americanii piața de energie din Europa.
Se așteaptă ca gazul rusesc mai ieftin să curgă din nou prin conducte, iar o parte din profit să meargă și la Washington. Poate că deloc întâmplător un investitor american, Stephen Lynch, și-a exprimat interesul de a cumpăra gazoductul NordStream 2, în cazul în care ar fi scos la licitație în urma unei proceduri de faliment.
În lumina ultimelor evenimente, până și cei mai înfocați detractori ai lui Viktor Orban au muțit. Ungaria a menținut bunele relații cu trei dintre cei mai influenți politicieni ai momentului: Trump, Putin și Xi. Spre deosebire de România, care acum va trebui să plătească însutit pentru orice gest de bunăvoință din partea Casei Albe.
Cu atât mai mult se simte nevoia acută a unei schimbări.
Avem nevoie de un președinte capabil să vorbească de la egal la egal cu marii jucători de pe scena politică.
Avem nevoie de Curățenie Generală ca de aer.
Uitați-vă la Elon Musk, la lupta administrației Trump cu oamenii corupți din sistem.
Cu birocrații multimilionari din lefuri câștigate la stat. Sunt stângiștii globaliști care ne-au mințit, ne-au hăituit și ne-au tâlhărit în ultimii ani de pandemie și de război.
Gata, ajunge cu bătaia de joc!
Să vină Curățenia Generală!
Autor: Adrian Onciu
Sursa: facebook.com
