Constatările Băncii Mondiale după o evaluare a Educației din școlile românești
Specialiștii de la Banca Mondială a realizat de curând o evaluare sistemul de orientare în carieră din școlile românești.
Iătă principalele constatări făcute de specialiștii Băncii Mondiale:
- Nu toți profesorii diriginți/ profesorii consilieri sunt interesați de formarea în consiliere în carieră, sunt supra-încărcați cu sarcini birocratice/ suferă de burn-out, nu au timp pentru formare continuă și pot avea costuri pentru cursurile de formare continuă.
- Există un număr insuficient de cursuri acreditate de formare profesională continuă gratuită pentru profesori, iar formarea inițială include doar un curs opțional de Consiliere (modulul psihopedagogic).
- Calitatea formării profesionale continue a profesorilor diriginți și profesorilor consilieri nu este adecvată și/sau monitorizată.
- Activitățile de consiliere (inclusiv ora obligatorie de Consiliere și dezvoltare personală la gimnaziu) sunt insuficiente ca număr si calitate.
- Lipsa de colaborare a profesorului-diriginte cu profesorul-consilier a fost semnalată în mai multe județe, acest tip de colaborare nefiind reglementat de legislația în vigoare.
- Situația curentă a normării profesorului consilier școlar, care lucrează cu cel puțin 800 de elevi/ 400 de preșcolari determină o capacitate redusă de acoperire a nevoilor și întârzieri ale intervențiilor de consiliere.
- Profesorii consilieri din cabinetele de asistență psihopedagogică din școli/ cabinetele interșcolare nu se focalizează suficient asupra responsabilităților de consiliere și orientare în carieră adresate elevilor, ci îndeplinesc o varietate de atribuții, conform regulamentului de organizare și funcționare a acestor instituții. Această problemă a fost identificată din discuțiile cu grupul de lucru.
- Se constată decalaje în dotarea cu bunuri/ servicii a cabinetelor de asistență psihopedagogică din școli, în funcție de implicarea autorităților locale/ județene (ex. Consiliile Județene/ al Municipiului București) și de resursele atrase din finanțări europene. A existat o singură dotare a acestor cabinete din fonduri guvernamentale, în anul 2007, realizată de către Ministerul Educației, prin intermediul Centrelor Județene/ Municipiului București de Asistență Psihopedagogică, instituția coordonatoare a acestor cabinete, în acea perioadă.
- Organizarea activităților de consiliere în carieră este facultativă, furnizată de profesorul consilier de la CAPP, dar nu apare în orarul elevilor. Legislația existentă menționează consilierea în carieră drept una dintre atribuțiile profesorului consilier, dar nu prevede obligativitatea desfășurării acestei activități, aceasta rămânând la latitudinea consilierului.
- Redenumirea orelor de dirigenție drept ore de Consiliere și dezvoltare personală și supraîncărcarea în cadrul aceleiași ore a profesorilor diriginți cu sarcini administrative și de managementul clasei de elevi (spre exemplu, motivarea absențelor, dosare de bursă, gestiunea problemelor curente ale clasei) a condus la neglijarea de către profesorii diriginți a activităților de consiliere și orientare în carieră
- Abandonul universitar este calculat ca diferența procentuală între efectivele de la început și cele de la sfârșit de an universitar, regăsite într-un an universitar.
Aproape jumătate (aprox. 44%) dintre studenții care abandonează facultatea, o fac după primul an de studiu (Ministerul Educației, n.d.), iar una dintre cauzele abandonului universitar este lipsa de informații corespunzătoare despre programul de studii urmat. Studenții participanți la cercetarea de mai sus au menționat lipsa consilierii în carieră drept una dintre cauzele abandonului universitar, privit ca rezultat al unor factori de tip social, medical, financiar. (H.D.R.)
