Copilul lup sau Mowgli de Brasov!
Cazul din 2002 al copilului lup de la Braşov pare ca a reamintit cel mai vechi dintre cazurile „ciudate sau reale” din arealul romanesc care face trimitere directa la cazuri de copii trăiţi în sălbăticie şi care au fost documentate de specialişti.
Prima menţiune incredibila a unui copil lup, gasit la Braşov/sau in preajma…. – apare în 1781 în cartea cercetătorului austriac Michael Vagner. Informaţiile sale sunt preluate aproape două secole mai târziu de Robert Mowry Zingg, un cunoscut antropolog american de la Universitatea din Denver Colorado.
Acesta in 1930 , a pretrecut impreuna cu Wendell Bennett nouă luni în munţii Mexicului şi a adunat alte informaţii despre viaţa umana în sălbăticie. A publicat la Denver, în 1942, o carte…de suces despre copiii trăiţi în sălbăticie, unde a menţionat şi cazul de la Braşov. care nu a învăţat să vorbească, dar,sa tot citesti, era atras de femei… Cazul de la Braşov este şi acum un motiv de controversă. Unii profesori autohtoni îi recunosc autenticitatea, iar alţii spun că este doar o legendă…
Povestea ar fi început în 1781, când un tânăr de aproximativ 20 de ani ar fi fost găsit în pădure de un braşovean căruia i s-a făcut milă şi l-a luat acasă la el.
Băiatul era complet sălbăticit, nu comunica, nu vorbea şi se hrănea cu frunze, fructe şi carne crudă. Abia după trei ani a fost convins să mănânce mâncare normală şi să poarte încălţăminte şi haine. Nu a învăţat să vorbească. Legenda spune că scotea doar nişte sunete atunci când… îl vedea pe braşoveanul care l-a salvat din pădure. Practic, reacţiona ca un animal care îşi recunoştea stăpânul. Aceeaşi legendă mai spune că tânărul urla de fiecare dată când vedea Muntele Tâmpa…E tare, nu?
Nu a reuşit însă niciodată să se integreze şi să devină un om normal. „Se spune că băiatul a trăit alături de o haită de lupi şi a preluat de la aceştia comportamentul.
Prima menţiune incredibila a unui copil lup, gasit la Braşov/sau in preajma…. – apare în 1781 în cartea cercetătorului austriac Michael Vagner. Informaţiile sale sunt preluate aproape două secole mai târziu de Robert Mowry Zingg, un cunoscut antropolog american de la Universitatea din Denver Colorado.
Acesta in 1930 , a pretrecut impreuna cu Wendell Bennett nouă luni în munţii Mexicului şi a adunat alte informaţii despre viaţa umana în sălbăticie. A publicat la Denver, în 1942, o carte…de suces despre copiii trăiţi în sălbăticie, unde a menţionat şi cazul de la Braşov. care nu a învăţat să vorbească, dar,sa tot citesti, era atras de femei… Cazul de la Braşov este şi acum un motiv de controversă. Unii profesori autohtoni îi recunosc autenticitatea, iar alţii spun că este doar o legendă…
Povestea ar fi început în 1781, când un tânăr de aproximativ 20 de ani ar fi fost găsit în pădure de un braşovean căruia i s-a făcut milă şi l-a luat acasă la el.
Băiatul era complet sălbăticit, nu comunica, nu vorbea şi se hrănea cu frunze, fructe şi carne crudă. Abia după trei ani a fost convins să mănânce mâncare normală şi să poarte încălţăminte şi haine. Nu a învăţat să vorbească. Legenda spune că scotea doar nişte sunete atunci când… îl vedea pe braşoveanul care l-a salvat din pădure. Practic, reacţiona ca un animal care îşi recunoştea stăpânul. Aceeaşi legendă mai spune că tânărul urla de fiecare dată când vedea Muntele Tâmpa…E tare, nu?
Nu a reuşit însă niciodată să se integreze şi să devină un om normal. „Se spune că băiatul a trăit alături de o haită de lupi şi a preluat de la aceştia comportamentul.
În cartea antropologului american există o descriere foarte precisă a fizicului băiatului lup. Acesta ar fi avut o privire fixă şi părea mereu în alertă, exact ca un animal care este gata de atac sau este gata să se apere dacă simte vreo primejdie. Avea musculatura mult mai dezvoltată decât oamenii normali, părul lung, unghiile ascuţite şi degetele mult mai mai lungi. Aceeaşi lucrare mai spune că tânărul nu s-ar fi recuperat niciodată, nu a avut niciun interes să cunoască lumea oamenilor. Ar fi reacţionat se pare la vederea femeilor, semn că unele instincte nu pot fi şterse. Era vorba însă doar despre un instinct animalic, el nu înţelegea ce înseamnă iubirea sau apropierea faţă de sexul opus…
Nu putem spune nici acum… cu oarecare certitudine, dacă acest caz este veridic 100%. Există voci la fel de credibile care spun că băiatul nu ar fi trăit în pădure, ci ar fi fost, pur şi simplu , un copil retardat…cu manifestari specifice pe care se putea broda orice…poveste pntru cei dornici de senzational . „La acea vreme nu exista posibilitatea unui diagnostic exact. Cert este că acest caz a făcut vâlvă în lumea medicală de peste ocean“, a spus Pavel Stein, antropolog.
Nu putem spune nici acum… cu oarecare certitudine, dacă acest caz este veridic 100%. Există voci la fel de credibile care spun că băiatul nu ar fi trăit în pădure, ci ar fi fost, pur şi simplu , un copil retardat…cu manifestari specifice pe care se putea broda orice…poveste pntru cei dornici de senzational . „La acea vreme nu exista posibilitatea unui diagnostic exact. Cert este că acest caz a făcut vâlvă în lumea medicală de peste ocean“, a spus Pavel Stein, antropolog.
Dacă prima poveste a băiatului lup este una extrem de veche, Braşovul a fost şocat în anul 2002 de un caz „apropiat”… Povestea lui Traian Căldărar sau a „micului Mowgli“, cum a fost botezat după ce a fost găsit în pădure , este una cutremurătoare. S-a născut în Polonia, unde părinţii săi se aflau la cerşit. A dus o viaţă chinuită şi a fost abandonat într-o cutie de carton în pădurile din Făgăraş. Când a fost găsit de un cioban era dezbrăcat, avea răni infectate pe corp şi nu ştia să vorbească. Se purta ca un sălbatic şi scotea doar sunete dezarticulate. A fost internat în Centrul de Plasament Foare de Colţ din Făgăraş. În primele zile mânca tot ce îi cădea în mână. A reuşit în timp să se recupereze. A învăţat să vorbească, să scrie şi să citească, iar acum la 17 ani ar fi si la liceu…
Ce este sindromul Mowgli , denumirare folosită de specialişti pentru copiii care au probleme foarte mari de comunicare şi de adaptare în rândul semenilor lor. Nu este boală, deoarece la naştere aceşti copii sunt perfect normali. Manifestările apar din cauza modului în care cresc. Sindromul se atribuie mai ales copiilor care au crescut în sălbăticie. Specialiştii spun că sunt foarte puţine cazurile în care aceşti copii reuşesc să devină adulţi normali.
„Totul depinde de vârsta copilului şi de perioada pretrecută accidental în sălbăticie. Aceşti copii cred toată viaţă că normal este ce au văzut în pădure, în izolare. Sunt foarte greu de recuperat. Pot fi convinşi să mănâce, să se îmbrace, dar este foarte greu să înveţe să vorbească normal şi să se integreze. Mulţi dintre ei duc o viaţă solitară şi nu au niciun fel de interes pentru oamenii din jurul lor. Un caz fericit este cel al copilului de la Braşov descoperit în 2002. Aici recuperarea a fost posibilă deoarece copilul era mic şi nu a stat mult timp în pădure“, spune psihologul Ana Maria Ruşizan.
Ce este sindromul Mowgli , denumirare folosită de specialişti pentru copiii care au probleme foarte mari de comunicare şi de adaptare în rândul semenilor lor. Nu este boală, deoarece la naştere aceşti copii sunt perfect normali. Manifestările apar din cauza modului în care cresc. Sindromul se atribuie mai ales copiilor care au crescut în sălbăticie. Specialiştii spun că sunt foarte puţine cazurile în care aceşti copii reuşesc să devină adulţi normali.
„Totul depinde de vârsta copilului şi de perioada pretrecută accidental în sălbăticie. Aceşti copii cred toată viaţă că normal este ce au văzut în pădure, în izolare. Sunt foarte greu de recuperat. Pot fi convinşi să mănâce, să se îmbrace, dar este foarte greu să înveţe să vorbească normal şi să se integreze. Mulţi dintre ei duc o viaţă solitară şi nu au niciun fel de interes pentru oamenii din jurul lor. Un caz fericit este cel al copilului de la Braşov descoperit în 2002. Aici recuperarea a fost posibilă deoarece copilul era mic şi nu a stat mult timp în pădure“, spune psihologul Ana Maria Ruşizan.
