Credeam că importantă e…. Constituția.

Credeam că importantă e…. Constituția.

0 49

Credeam că importantă e…
…Constituția.
În 8 decembrie, de Ziua Constituției, alegerile pentru prezidențiale erau anulate, din motive, pentru mine, obscure. După treaba asta, cu votul anulat de BEC, anulare aprobată de CCR, mă așteptam să iasă, la TVR1, Mircea Dinescu, în celebrul pulover cu dungi, și să ne spună, ca-n acel Decembrie 1989, că dictatura a căzut. Cu o mică modificare:
„Mulțumim pentru atenție. Gata cu democrația. S-a sfârșit.”
Și de ce ar fi dat „ciracii” legionari ( Légion étrangère, unitate a Armatei Franceze, înființată de Ludovic Filip la 10 martie, 1831) ai lui Călin Georgescu o lovitură de stat, din cuțite și topoare, când alesul lor câștigase primul tur și l-ar fi câștigat pe-al doilea, cu 77%?
Nu mă las sufocată de mass-media mituită (mass-mafia, îi spune un curajos), de canalele înfundate de servicii, ca să nu-mi scot ochiul, ochii, ca Oedip, să nu mai văd lumea în care trăiesc și drumul neregulat, din fața României, plin de hârtoape.
Din fericire pentru istoria – document, presa mercenară e plină de prostie și de incompetență. Păi cum s-o crezi? Corneliu Zelea Codreanu nu fusese ștrangulat cu sârmă subțire, din ordinul lui Carol II?
Imposibil, așadar, să fi fost criminal de război alături de Antonescu, în al doilea război inter-belic.
Croitorașul cel viteaz, R. cel Tudor, și-a pregătit ranița de război, ca să omoare 7 muște pe linia frontului ucrainean, mână-n mână cu porumbița păcii de la Antena 3 și cu o doamnă ca un sergent de paradă.
Ne aflăm în războiul păcii, ca-n stalinism, când lozinca preferată era „Luptăm pentru pace”?
Ba războiul e în aer, iar noi – pe marginea prăpastiei -, foarte aproape de cădere. Și ce de zburători s-au perindat la conducerea țării!
Rolul „Olandezului zburător” l-au interpretat ba marinarul care ne-a zburat flota, ba sasul zburător (când nu doarme pe el), în avioane de un lux obraznic. Stupefiant de obraznic. Iohannis i-a cedat lui Zelenski, cu zel frățesc, sistemul de apărare „Patriot”, plătit de români. Noi rămânem cu avioanele – sicrie F16.
Zice anonimul că prostul trage ponoasele. Mă tem că prostul nu mai trage ponoasele, le tragem noi.
Și cred că pandemia prostiei pseudo- politice e mai rea decât pandemia fricii de virus Covid 19, cu scenariu roșu.
Cât despre apărare în caz de război, supraviețuirea noastră istorică va fi un miracol.
După Gh. I. Brătianu: „trecutul nostru e o enigmă și un miracol”.
Aș vrea să fie așa, un miracol, numai că Brătianu a murit martiric în temnița comunistă și nu știu să aibă statuie ca Samuel von Brukenthal, la Sibiu.

De ce se tot prefac politicienii că se simt europeni, model Cațavencu, și-l păzesc pe Georgescu ca pe lapte, să nu dea-n foc, numai pentru că e independent? Nu pot înțelege atitudinea asta.
Dacă, după ani 35 de la căderea dictaturii, a fi om independent e periculos, atunci toți independenții nepartidnici sunt în pericol. Mai întâi, Iliescu i-a numit „golani” (am fost și eu în Piața Universității), acu, Ciuvică, eternul antenist, îi numește „pleava societății” pe milioane de români, votanți în 24 noiembrie.
Pleava e, totuși, hrană pentru animale. Cu pleavă se îndoapă și plăvani, și păsărele ciuvici.
O doamnă în roz, în deficit de probitate morală, flașnetează despre necesitatea de a se anula dreptul la vot. Cică succesul lui C.G. ar fi „magie neagră”. E Blandiana cumva, în delir alb? n 1984, Ceaușescu i-a acordat „Ordinul Meritul Cultural, clasa a patra” și a tot mers din merit în merit. Mă bucur că am rămas nevaccinată la toți virușii corect politici, la toate „ondulațiile de caracter” pe care le presupune succesul social.
M.M., alt îndârjit ca și mine, îmi scrie: „ Să facem ca politicii să-i fie imposibil de mințit. Noi știm, am trăit toate ale dictaturii, cum să ne mai mintă?”
Da, am urmele secolului trecut zgâriate pe inimă. Cu Petru reușeam să evităm cumva să ne doboare tot ce ni se întâmpla. Acum, e cu mult mai greu. Și cu multe.
Xenia B. mă sună . Și-a adus aminte că, la o conferință ținută în liceul ei din Suceava, înainte de ’89, Petru decupase din folclor:
„Muscălește-om învăța
Când a crește grâu-n tindă
S-a ajunge spicu-n grindă
Nici atunci
Și nici atunci.”

Ne îndreptăm iarăși spre traiul anormal din comunism, sub cizmă?
Ți se face frig de la istoria asta. La sfârșit de ’89, tirul cu cartușe de mare putere termică a făcut să ia foc Biblioteca. Vizau documentele din BCU?
Ca altă Alexandrie”, a oftat Petru.
Țin minte că l-am întrebat, uluită, de ce nu-i nimerit de vreun glonte Ion Caramitru, în pelerină de culoare albă, ca Heliade-Rădulescu. „Albul nu-i culoare”, mi-a zâmbit proful de estetică, fost tunar terist.
Revăzând scenele, am constatat cum organizase actorul haosul! „Uite ce frumos l- a regizat! A fost mai regizor decât regizorul Sergiu Nicolaescu.”
Și haos a urmat.
Cu Iliescu au votat 90%. Igienizatorul de „fazciști”, cu securiști deghizați în mineri, a rezolvat Zona Liberă de Comunism din Piața Universității, în aplauzele unor gazetari ca CTP. Acum, noii „fazciști” sunt iarăși ținta politicienilor cu profit la vedere, cu jaf la vedere.
Cum cântă de necaz Tudor Gheorghe: Numai o zi nu furați și facem rai din Bărăgan.
Se dau europeni, fără a vrea să fie și suverani în țara lor. E așa de greu să vrei să iubești întâi România, apoi Europa?
Și cine își dorește să iubească întâi Ucraina, nobil și exemplar, în defavoarea românilor?
Quizás, Quizás,Quizás? Un sas.
Doamne, ăștia nu-s după chipul și asemănarea Ta! Rebuturile nu pot fi făcute de Tine.

Sirenele SMURD bat antifonarea. E o zi cu gust rău, acru. Scriu mai prost decât de obicei. Încerc un bilanț bine făcut și nu-mi iese.
Șase decembrie, lovitura de stat- anularea alegerilor- aprobată de câteva canale guvernamentale. Și câți anteniști nu dau din cap ca jucăria – câine din Daciile ceaușiste, aprobând justiția celor nouă din CCR: lucrativul Gâdea, Croitorașul cel viteaz, Ciu-vi- că, Bogdan Chireac, sughițând repetat când aude de un candidat independent…
E mentalitate de autocrat să închizi un post tv? Cam da.
Caramitru jr. vrea închisă Realitatea TV și pe moderatoarea A.A., trimisă „la bulău”.
În 14 decembrie, cenzura CNA închide pentru 10 minute postul. Pauză impusă.
Telespectatorii protestează tăcut, rămânând cu televizoarele deschise. Așa trebuia să se întâmple. Cât despre Adrian Papahagi, i-ar vrea arestați pe „georgești”, da s’ cam mulți.
Bine c-ai plecat în largul cerului, Petru. Nu mi-ar fi plăcut să vezi ce notează, pe Facebook-ul propriu, Cărtărescu, despre Elena Lasconi, „tufa de Veneția”, pardon, tufa de Viena: „un om curat, aflat de partea bună a istoriei! N-o vom vota doar pe ea, vom vota ultima noastră ȘANSĂ.” Pericol și coșmar național ar fi un suveranist.
Credeam că s-a scos vocabula național din DOOM și din DEX, dar nu, mai e necesară în discursuri electorale.
Materia asta, Patriotism, ar trebui înscrisă în programe analitice. Dar ar trebui s-o predea pedagagogi cu viu spirit pedagogic, eros pedagogic, pe care nu-l dețin ministeriabilii post-socialiști, nu cumva să fie acuzați că ar cânta pe struna ideii naționale, egală , în mintea lor, cu fascismul sau cu legionarismul.
Da, poeții n-au ce căuta în treburile cetății, mai ales când visează cai verzi pe pereți și visul e …pragmatic.
Nobelizabilul Cărtărescu a avut și alte două ȘANSE: Șansa Băsescu, apoi, în 2014, șansa Iohannis.
Dacă ai „testicule gînditoare”, așa cum scrie, în nume personal, ca să-i placă marinerului, cititor de Levant : „sînt creier care ejaculează și testicule gînditoare…, dragule, dă-mi-o și-n popou…,aaaaah”. Că a fost activist la revista Securității, „Activistul”, e doar un bârfem al presei. Și că a plagiat.
G. Liiceanu, în 15 decembrie, la emisiunea Față în față, de pe Digi 24, la întrebarea cum trebuie să fie un președinte de stat, a răspuns: „Un Iohannis pe dos.”
Și cine-i opusul? Cumva un independent din afara partidelor, care n-a plătit pe nimeni și nici n-a fost plătit?
Pentru mine, o medalie de la Iohannis ar fi ca o găleată (electorală) goală. Bine ar fi fost să mi-o dea, ca s-o refuz cu zgomot.

Fiți bărbați de stat”, îndeamnă președintele care vrea să stea „pe mandat”, cum a mai stat degeaba. Chiar degeaba nu. A făcut ocolul pământului, pe banii contribuabililor. Care au fost asigurați de Ciucu (PNL), „primarul dumneavoastră”, că nu li se taie salarile și pensiile.
Nu, nu se taie, stați liniștiți, tovarăși, doar se îngheață!
Un guvern mi-no-ri-tar nu este o so-lu-ți-e”. Dar cu președinte minoritar se poate? Quizás, Quizás, Quizás…
Dinu Noica spunea: „Este român cine a uitat că e altceva.” Or, Ioh. nu se vrea sas român: de la Focșani, de ziua Unirii Mici, a lipsit; de la Alba Iulia, la Ziua Națională de mai an, a lipsit; ist an, în 22 decembrie, de Ziua Victoriei Revoluției Române și Libertății, a lipsit. De frica huiduielii.
Și culmea culmilor: Ilegitimul, care nu vrea să demisioneze la final de mandat (până și Debil Constantinescu a făcut-o, cu demnitate !), vrea să respecte CON-STI-TU-ȚI-A, care, în viziunea sa și a consilierilor, i-ar spune să mai stea.
Atunci s-o respecte, dacă vrea s-o respecte.
Altfel, vorba lui Sorescu : „De bine de rău, e bine.”

Autor: Magda URSACHE
Sursa: IonCoja.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.