Cum a cîștigat Băsescu jr 600.000 de dolari pînă la Revoluție!

Indiscutabil, orice ar face, cea mai cunoscută realizare a lui Mircea Băsescu rămîne faptul că e fratele lui Traian Băsescu. Nici nu a trebuit să facă el vreun efort pentru reuÈ™ita asta. Pentru celelalte, fabrici, maÈ™ini, copii, a trebuit să pună osul la treabă. Acum e patronul unei fabrici de prelucrare a cărnii de pui, aÈ™ezată, cum îi place unui fost marinar, în port, la Agigea. Pe mare a făcut bani în comunism, (600.000de dolari !) lîngă mare îi face È™i-n capitalism.(dar mult mai multi…). Asa incepe un interviu reporaj plin de farmec al unui ziarist foarte talentat – Alexandru Cautis – de la un cunoscut saptamanal bucurestean.

 

În ciuda a ceea ce se spune, fraÈ›ii Băsescu nu au făcut bani în marinărie pe bază de carpete È™i blugi.

–  "Noi nu prea aduceam carpete, blugi, È›igări. Noi eram cu «zgîrciul», material supraelastic, principalul material de buf al tanchiÈ™tilor. Cei care eram pe tancurile petroliere aÈ™a spuneam la chestiile astea cu blugi, È›igări, carpete, zgîrci; le numeam generic «buf». Supraelasticul, «zgîrci», cum îi ziceam, era cel mai bun buf. Se făceau rochii din el, era È™i cu sclipici, era È™i cu bordură È™i fără bordură"(….) 

– "Pot să vă spun, că tot sînteÈ›i d-voastră cu glumele, că eu am avut apartamentul la etajul patru È™i fratele meu avea apartament tot la etajul patru, ultimul din bloc, È™i rîdeam amîndoi: «Domnule, nouă nu ne e frică de cutremur, pentru că sînt făcute din zgîrci casele noastre È™i nu se vor dărîma sau, oricum, cădem pe moale».

Acum, să ne-nÈ›elegem, nu prea era recomandabil să È›ii zgîrciul în casă. Era MiliÈ›ia, era Securitatea. Trimiteam repede zgîrciul pe la mama, pe la tata, prin sate, pe malul Prutului, pe unde se vindeau. De transportat , le transportam în sala maÈ™inilor, dar nu spun unde ascundeam noi buful, ha, ha, ha, că nu-i frumos, poate se mai practică È™i acum...Din buf am avut la RevoluÈ›ie apartamentul meu È™i o Lada 1500, care era cea mai scumpă maÈ™ină care se găsea la noi atunci. Și aveam, nu È™tiu, în jur de 600.000 de dolari. Dar nu uitaÈ›i că marinarii aveau È™i salarii mari, pe lîngă bufuri…“

 

Cum a cîÈ™tigat bani după RevoluÈ›ie

– „Nu-mi plac îngheÈ›ata, iaurtul, carnea de pui. Și cu toate astea am avut fabrică de îngheÈ›ată, de iaurt È™i acum am de pui. Visez să-mi deschid o fabrică de È›igări, poate cu ocazia aia mă las È™i de fumat, că fumez cam două pachete pe zi. Fabrica de îngheÈ›ată È™i fabrica de iaurt le-am închis în 2002. N-aÈ™ putea să spun cît profit am făcut, dar cu fabrica de îngheÈ›ată mi-am È›inut familia aproape zece ani. Cu fabrica de îngheÈ›ată a fost o chestie amuzantă. Cînd a venit Bush în România È™i s-a întîlnit cu frati-miu, È™tiÈ›i că Bush a spus «Uau, ce îngheÈ›ată bună faceÈ›i!», crezînd că e îngheÈ›ată de la mine. Numai că eu închisesem fabrica de ani de zile.Și mi‑am zis atunci: «Mă, hai că are È™i Bush ăsta servicii de informaÈ›ii la fel de bune ca È™i ale lui frati‑miu»….

– "Fabrica de pui e a mea , a aparÈ›inut unui grup olandez, pînă atunci am fost director la ea. Nu pot spune cu cît am luat-o, e confidenÈ›ial. Plătesc în rate. Firma Fattoria Terrantica prelucrează carne de pasăre. Puii vin din Brazilia congelaÈ›i, fac o lună jumate cu vaporul. Chiar È™i aÈ™a, cu cheltuielile de transport, tot ajung mai ieftin ca la noi, din cauză că la noi fură ăștia în draci. Facem 72 de produse de pui, gen sendviÈ™ vienez, crispy, rulouri, care sînt gata preparate È™i congelate.

 În România vindem foarte puÈ›in, acum încercăm să intrăm È™i pe piaÈ›a românească. Noi vindem în Uniunea Europeană. Cam la 4 euro kilogramul. Uite, crispy ăla din pliantul de pe masă se aseamănă cu o îngheÈ›ată: e un sendviÈ™ de pui pe băț. Vine copilul de la È™coală, mamă-sa scoate crispy-ul din congelator, e gata preparat, îl încălzeÈ™te un pic la microunde È™i i-l dă puÈ™tiului. Ä‚la cu o mînă îl mănîncă, ca pe îngheÈ›ată, iar cu cealaltă îÈ™i poate face temele sau se poate juca cu un trenuleÈ›, să zicem. La fel È™i cînd vine bărbatul acasă. Ia nevasta sendviÈ™ul – vienez, de data asta – de la congelator, să aibă malacul cu ce să se sature, îl încălzeÈ™te la microunde È™i a scăpat È™i de ăsta. În zece minute i-a săturat pe toÈ›i, are timp să se uite la ce telenovele vrea, să se machieze, să facă ce vrea ea. Nevastă-mea È™i copiii mei s-au săturat de atîtea preparate de pui, că le-am tot dus. Într-o zi, nevastă-mea m-a întrebat: «Auzi, da’ o găină nu găseÈ™ti tu pe la tine la fabrică să-È›i fac eu o ciorbă bună?»“

 

Cum simte Mircea Băsescu criza

– „Care criză, domnule? Tăierea salariilor? Dacă asta s-a făcut din cauza crizei, e o neînÈ›elegere, domnule, asta trebuia făcută de mult, ce naiba. Pe noi nu ne-a afectat criza. Dacă vrei să È™tii, la fabrica asta pe 1 aprilie s-au majorat salariile cu 10%, iar pe 1 iulie s-au majorat din nou cu 10%.“

 

Dezavantajul de a fi fratele președintelui

– „Cum zice frati-miu ceva, cum se supun în exces toÈ›i, mai ceva ca pe vremea lui CeauÈ™escu… A avut Traian un discurs legat de vămi. Imediat au înÈ›eles niÈ™te tîmpiÈ›i că trebuie să facă controale amănunÈ›ite la toate containerele din Port, cînd el se referise la niÈ™te nume, niÈ™te directori. Ca practică internaÈ›ională, se scanează doar 10% din containere, care par suspecte. Ä‚È™tia s-au pus să scaneze tot, să arate ce buni sînt, de au blocat Portul. Era coloană de tir-uri pe kilometri. Pe cine înjurau toÈ›i? Pe Băsescu. Ca È™i cum el era vinovat de ce au înÈ›eles ăia să facă. Mi-era È™i jenă să vin la serviciu. „Ha, ha, ha“-ul lui Mircea Băsescu aproape nici nu se aude; e un „ha, ha, ha“ minor, ca de frate mai mic. (Alexandru CăutiÈ™ )