CUM AU INVATAT OLTENII, ORIGINEA CUVANTULUI SMECHER!
Iata o traducere din folclorul sasesc.
Era o vreme cand sasii din Siebenburgen, cum i se mai spunea Transilvaniei (adica regiunea celor sapte cetati: Brasov, Bistrita, Sebes, Sibiu, Sighisoara, Medias si Cluj), treceau Carpatii pentru traditionalele schimburi comerciale. Asa ajungeau si in zona viticola a Dragasanilor, in orasul natal al Guvernatorului B.N.R., Mugur Isarescu, cunoscut azi si ca un vestit podgorean si producator al minunatei licori aurii, de unde cumparau traditionalul vin al locului. Ofereau la schimb articole de mestesugarie, pe care sasii le produceau la o calitate recunoscuta in toata Europa.
Oltenii din Dragasani au gasit insa o modalitate subtila pentru a-i pacali pe negustorii sasi. Cu ospitalitatea caracteristica locului, ei ii invitau in case, le dadeau sa manance, apoi le serveau vinul cel mai tare si gustos pe care-l aveau. Cum sasii nu erau obisnuiti cu bautura (ei erau obisnuiti cu munca…), se “ameteau†repede, iar cand incepeau negocierile pentru pretul produselor, erau aproape beti si nu mai reuseau sa vanda la pret bun. Ca sa stie ce cumpara, oltenii le dadeau sa guste „si din ala si din ala si din ala”… pana cand negustorii sasi se “pileau†iar ! Apoi , cand incarcau vinul targuit, pe langa faptul ca era cumparat la un pret peste cel normal, vinul cel bun era inlocuit cu zaibar si tulburel.
Cand s-au intors in “cele 7 cetatiâ€, Burgermeisterul (adica primarul) din Sibiu si-a dat seama ca negustorii sasi au fost pacaliti: au vandut ieftin produse de calitate si au cumparat scump, un vin mai prost. Dupa ce i-a intrebat cum au decurs negocierile si-a dat seama de strategia oltenilor: ii imbatau pe sasi, apoi negociau cum vroiau ei.
Cam cum se mai „negociaza” azi cursul valutar…
In anul urmator, au pornit din nou negustorii sasi spre podgoriile Dragasanilor, pentru traditionalul schimb de produse.
La fel ca in anul precedent, negustorii au fost ospatati boiereste si au baut cot la cot cu oltenii, din vinul cel mai tare. Si cand abia se mai tineau pe picioare, au inceput sa negocieze. Oltenii isi frecau mainile ca iar ii vor pacali.
Pe cand sasii isi aratau produsele si oltenii vinul, dintre negustorii transilvaneni s-a ridicat unul, caruia toti ii faceau loc in fata. “Das ist der Schmeckerâ€, au spus ei, altfel spus, adica “cel care gustaâ€,cum au priceput gazdele…
Toti il respectau si nici unul nu-i iesea din vorba. Dintre toti, el fusese singurul care nu pusese strop de bautura in gura. Tot el a fixat pretul de vanzare a produselor mestesugaresti, el a gustat vinul si a „targuit” la centima pretul de cumparare, el a vegheat ca vinul de calitate cumparat, sa fie incarcat in carute.
Aceasta, se pare, este originea … cuvantului “smecherâ€, chiar daca pentru olteni, inseamna altceva !
