Cum e romanul cand… nu se veseleste?
„Inteligent și prost, cinstit și hoț, optimist și fatalist, cinic și sensibil, harnic și leneș, credul și cârcotaș,etc „…
Mă gândesc, serios, la formarea noastră. Ca popor, desigur. Ce se întâmplă oare de nu ne încadrăm în nicio schemă ? Civilizată ! De parcă am fi venit de pe lună, deși suntem aici dintotdeauna! Chiar dinaintea venirii noastre ! După cum susțin unii. Dacii, cei mai …. dacii au făcut, dacii au dres !
Despre daci, observ că unii ştiu mai multe decât înşişi dacii ! Ce aflăm din documente ? Din textul de pe inscripția de la Dionysopolis și de la Iordanes&Co, aflăm că sub Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac. Acesta se afla pe teritoriul dintre Carpații Păduroși – Nistru – Munții Balcani – Marea Neagră. Regatul lui Burebista era recunoscut la anul 49 î.H. de Pompei, consul sine collega, însărcinat să apere Republica Romană. Si dictatorul Cezar, care aruncase zarurile la trecerea Rubiconului, recunostea forta regatului dar si râvnea la Dacia. Interesant, Burebista îşi termină misiunea pământeană, fiind asasinat în acelaşi an, 44 î.H., ca şi Caezar !?! Daca aveau Facebook, aflam mai multe…
Statul geto-dac se va destrăma în 4, apoi în 5 regate. 
Nucleul statal se menține în zona munților Șureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus și Coryllus. Decebal aduce, la apogeu, statul centralizat dac, reajustat teritorial (Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul și sudul Moldovei). În davele sale exista o civilizaţie misterioasă și în zilele noastre. Calendare astronomice de mare precizie, energii neconvenționale, medicină holistică .Toate au stârnit curiozitatea romanilor. Mai ales zăcămintele de la Roșia Montană… Începe o perioadă grea pentru daci. Urmare și a faptului că unii, treceau deseori Dunărea. După una, după alta ! În trei războaie grele, dacii şi-au demonstrat vitejia. Recunoscută prin înălţarea Columnei din buricul Romei imperiale. Se pare că învingătorii nu au capturat tot tezaurul dac ! Unii îl caută și-n zilele noastre pe la Sarmisegetuza Regia, dar și la Sarmisegetuza Ulpia !… Mai o brăţară, mai un coson …
Pe scurt, Dacia este băgată (cum se repetă istoria !?!) în prima „Uniune Europeană” (5 milioane de km2). Funcțională sute de ani (limbă oficială, monedă unică, Pax Romana, mă rog, tot tacâmul). Conform directivelor și normelor stabilite. Detalii în vol. 67-68 din Romaika (80 de cărţi) scrise de Lucius Claudius Cassius Dio, Columna lui Traian (124 de scene), a cărei copie, realizată în 1930, a ajuns pe maluri dâmboviţene, la Muzeul Naţional de Istorie, în 1967 ! Și mii de alte cărți. De specialitate sau beletristică.
Decăderea morală a celor de la Roma, centrul conducător al primei uniuni, îşi spune, încet-încet, cuvântul. În ceea ce ne privește, începând cu anul 271, romanii joacă alba-neagra cu migratorii, până când ne-au lăsat pe mâna goţilor şi rubedeniilor lor: vizigoţi, taifali, vandali, gepizi. Toți au practicat, intens, turismul de primăvară-toamnă. De toate felurile. Uneori și iarna. Din Banat până la Marea Neagră.
Istoricii consemnează trecerea și rămânerea, peste băștinașii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vin și ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X – XII și tătarii în secolul al XIII-lea … Toți alogenii au lăsat urmași prin casele aborigenilor.
Amintiri. Basme. Obiceiuri. Poporul se tot reinventează după fiecare val.
Nu cresc bine primele generaţii de goto-vizi-tai-van-gep-romano-daci şi apar hunii. Prin 376. Migratori de origine mongolă. Nu-i confundați cu ungurii ! Hanul Karaton rămâne un nume de referinţă prin incursiunile repetate prin ţinuturile Traciei. Avarii, verişorii lor, nu se lasă mai prejos. Îşi pun şi ei amprentele genetice prin zonă. Sosirea slavilor duce aproape la înlocuirea identității cultural-religioase, fondul lexical autohton împrumutând, pe veci, mii de cuvinte (14,17% din totalul celor cca 50.000 de cuvinte existente în DLRM). Ungurii, împinşi dinspre Don şi Nipru de alţi migratori, găsesc, firesc, teritoriul străvechii Dacii ocupat şi se stabilesc, prin 896, în Panonia. Nu s-au mulţumit cu noile meleaguri şi au forţat calea spre Apus. Numai că Otto cel Mare i-a retrimis, în 955, definitiv în pusta cunoscută. De atunci ştim cam ce-au făcut. Obiceiul de a migra de colo-colo, dându-le, iluzia, adeseori, de ifose imperialiste.
Cumanii, antemergătorii turcilor, îi înlătură pe pecenegi, care ne-au vânturat locurile și casele ani buni. Preluăm din limba lor, pe parcursul a mai multor secole, zeci de cuvinte. Luând de la noi alte obiceiuri. Cumanii, da, da, cumanii !, au intrat pe la femeile autohtonilor vreo câteva secole. Ei rămân un popor interesant. Puţin cercetat, Muntenia era cunoscută prin sec. al XIII-lea sub numele de Cumania, cu multiple toponime, negate, ca origine, de unii lexicologi, trecute la „de origine necunoscută”.
Pe la 1300 vin, din neantul asiatic, tătarii, la fel de puşi pe harţă continuă. Refrişează Europa cu sângele lor năvalnic şi creează dincolo de Tisa pagini de epopee în zilele regelui Ştefan prin luptele care pe care. Pentru moldoveni, cum eram aici de secole, i-am mai liniştit, tragandu-ne spre munti…
Plăcându-le mult locurile, fetele și vinul, unii n-au mai plecat în veac. Cu turcii, însă, nu ne-a mers. Dacă până atunci, migratorii ne refrișau o sută-două de ani, „colaborarea” cu turcii a durat peste 400 de ani, la concurenţă cu influenţele slavă, poloneză, țigănească (romii… au apărut mult mai târziu), austriacă …
Mari specialiști afirmă că formarea poporului roman era încheiată la retragerea aureliană. ?! Dacă cuceritorii romani, ne-au educat doar vreo sută și ceva de ani, și doar pe o părticică a teritoriului locuit de daci, lăsând urme adânci, mă întreb, ceilalți chiar nu au contribuit cu nimic ? Când peste noi au trecut/stat atâtea seminții! Le-am suportat cu stoicism. Și nu un an-doi, ci, fiecare, decenii întregi. Sau secole. Doar așa se explică de ce tot poporul român, 28 de milioane, rezultat din acest amestec continuu de influențe și gene, este atât de special: Inteligent și prost, cinstit și hoț, optimist și fatalist, cinic și sensibil, harnic și leneș, credul și cârcotaș …
Alte detalii în vizionarul Herodot cu Istoriile sale: „Geţii (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. (cartea a IV-a) „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt”. „Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi”. „La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma „jafului” este pentru ei cel mai frumos fel de viaţă”.
”La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare”. (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare !
Mă cam îndoiesc că suntem urmașii dacilor, înfrățiți cu romanii!
„Noi de la Râm ne tragem !” a zis cronicarul. Ce știa bietul pe atunci ?
Pentru mine, formarea poporului român nu s-a încheiat. Mi-am dat seama de lucrul acesta după scăparea la libertatea postdecembristă. Când am luat, cu o repeziciune demnă de o populaţie şi nu de un popor, comportamente, obiceiuri, cuvinte de pe alte meridiane şi paralele. Se dovedeşte, o dată în plus, apetitul teribil al indigenilor spre limbile străine.
Brânză, barză, varză, fiind rostite, cu mândrie patriotică, doar pe la sărbători. Ne-am îmbogăţit cu trend, cool, training, O.K. … adăugate la hoție, mișto, şpagă, mită, viol… implementate obsesiv de tembelviziuni !…
Am renunțat, după cele trei cântări ale cocoşului, la cele strămoşeşti. Totu-i de vânzare !
Am uitat să scriem cu ă, â, î, ş, ţ. Litere ale alfabetului roman.
Pardon, român ! Toate bune !
Sergiu Găbureac
