CUM ISI TERFELESC ROMANII IMAGINEA TARII IN STRAINATATE (III)

DacÇŽ UE, NATO, FMI ÅŸi SUA erau satisfÇŽcute de atitudinea oficialilor români, cetÇŽÅ£enii acestei ţǎri au devenit tot mai nemulÅ£umiÅ£i, mai ales de politica preÅŸedintelui, care ÅŸi-a asumat rolul de “jucÇŽtor”, legându-ÅŸi numele de toate deciziile din ultimii opt ani. Pe acest fond, opoziÅ£ia politicÇŽ, având majoritatea în cele douÇŽ Camere, a decis sÇŽ acÅ£ioneze.

La 3 iulie 2012, invocând prevederile regulamentelor de funcÅ£ionare a acestora, a pus la vot înlocuirea preÅŸedinÅ£ilor Senatului ÅŸi Camerei DeputaÅ£ilor ÅŸi alegere în locul lor a unor persoane din rândul Uniunii Social-Liberale. Mai mult, pe baza unui articol din ConstituÅ£ia României, s-a votat, la 6 iulie, suspendarea preÅŸedintelui ÅŸi organizarea unui referendum în ziua de 29 iulie. Curtea ConstituÅ£ionalÇŽ a validat hotÇŽrârile adoptate de Parlamentul României. PreÅŸedintele interimar, în prima sa declaraÅ£ie de presÇŽ fÇŽcutÇŽ la Palatul Cotroceni, a avut împrudenÅ£a (ca sÇŽ nu scriu… obrÇŽznicia) sÇŽ declare cÇŽ politica României este decisÇŽ de poporul român. El credea cÇŽ este valabilÇŽ prevederea constituÅ£ionalÇŽ potrivit cÇŽreia Parlamentul “este organul reprezentativ suprem al poporului român”.

 

Liderii SUA ÅŸi ai Comisiei Europene s-au alarmat.

 Intr-o Å£arÇŽ atât de cuminte ÅŸi ascultÇŽtoare, au avut loc evenimente importante, fÇŽrÇŽ ca ei sÇŽ fie informaÅ£i ÅŸi sÇŽ-ÅŸi fi dat acordul. AÅŸa ceva nu poate fi acceptat. Ar însemna ca România sÇŽcalce pe urmele Poloniei, care a adoptat, în relaÅ£iile cu SUA, NATO ÅŸi Uniunea EuropeanÇŽ, o atitudine fermÇŽ, cerând, ÅŸi pânÇŽ la urmÇŽ reuÅŸind, sÇŽ impunÇŽ a se Å£ine seama de punctul sÇŽu de vedere. Iar Polonia nu ÅŸi-a înstrÇŽinat resursele naturale, nu a privatizat domeniile strategice, ci a promovat o politicÇŽ de protejare a intreprinderilor naÅ£ionale ÅŸi a pus restricÅ£ii la distribuirea pe piaÅ£a internÇŽ a mÇŽrfurilor strÇŽine. Ca urmare, Polonia este singura Å£arÇŽ fostÇŽ socialistÇŽ devenitÇŽ membrÇŽ UE care nu cunoaÅŸte criza economicÇŽ ÅŸi nu este obligatÇŽ sÇŽ se supunÇŽ directivelor FMI ÅŸi BÇŽncii Europene.

Dar cazul Poloniei, atât de iritant pentru comisarii de la Bruxelles ÅŸi cei de la FMI, nu trebuia sÇŽ se repete. Mai ales în cazul României, a doua Å£arÇŽ, ca mÇŽrime, din aceastÇŽ arie geograficÇŽ. România are deja un statut, fiind declaratÇŽ, chiar de preÅŸedintele dublu suspendat, “micul licurici”, care trebuie sÇŽ urmeze cu fidelitate politica trasatÇŽ de “marele licurici” (SUA). Si apoi, diaspora polonezÇŽ este unitÇŽ, sprijinÇŽ fÇŽrÇŽ rezerve politica VarÅŸoviei, iar liderii americani trebuie sÇŽ Å£inÇŽ seama cele câteva milioane de polonezi care trÇŽiesc în SUA, ale cÇŽror voturi pot fi decisive pentru accederea la Casa AlbÇŽ sau în alte instituÅ£ii. Nu acelaÅŸi lucru se poate spune despre diaspora românÇŽ, mÇŽcinatÇŽ, învrÇŽjbitÇŽ, uÅŸor manipulabilÇŽ.

Desigur, guvernele ÅŸi instituÅ£iile democratice occidentale nu puteau sÇŽ invoce motive pragmatice, meschine (economice ÅŸi financiare) pentru a-ÅŸi exprima propria poziÅ£ie faţǎ de evenimentele din România. Ca urmare, s-a recurs la inflamarea opiniei publice europene ÅŸi transatlantice prin cuvinte ÅŸi imagini, care sÇŽ creeze emoÅ£ii puternice. Mass-media a fost alimentatÇŽ cu declaraÅ£ii alarmante: loviturÇŽ de stat, democraÅ£ia în pericol, se încalcÇŽ independenÅ£a justiÅ£iei, Curtea ConstituÅ£ionalÇŽ este supusÇŽ presiunilor politice.

In occident, unde democraÅ£ia ÅŸi justiÅ£ia sunt sacre, ÅŸtirile privind evenimentele din România au provocat îngrijorare (aproape ca ÅŸi armele de distrugere în masÇŽ deÅ£inute de Saddam Hussein, care nu s-au gÇŽsit niciodatÇŽ, dar liderul irakian a fost înlÇŽturat de la putere ÅŸi spânzurat).

 

Imaginea externÇŽ a României s-a deteriorat grav, opinia publicÇŽinternaÅ£ionalÇŽ fiind informatÇŽ cÇŽ aceastÇŽ Å£arÇŽ s-a abÇŽtut de la toate normele democratice, drept care se impunea intervenÅ£ia imediatÇŽ ÅŸi fermÇŽ a occidentului. Aceste “vorbe” au fost alimentate de mass-media din România, pentru a-ÅŸi informa pe cetÇŽÅ£enii cÇŽ Å£ara lor a devenit o mare problemÇŽ pentru Europa, care este profund îngrijoratÇŽ ÅŸi cere sÇŽ se restabileascÇŽimediat democraÅ£ia ÅŸi statul de drept.

DupÇŽ o temeinicÇŽ pregÇŽtire mediaticÇŽ, preÅŸedintele UE, pe post de salvator al democraÅ£iei, a decis sÇŽ intervinÇŽ. DeÅŸi preÅŸedintele interimar ÅŸi primul ministru au declarat în repetate rânduri cÇŽ respectÇŽ independenÅ£a justiÅ£iei ÅŸi deciziile CurÅ£ii ConstituÅ£ionale, oficialul de la Bruxelles a cerut ca aceÅŸtia sÇŽse angajeze în scris, dându-le chiar un chestionar în 11 puncte la care ÅŸeful guvernului trebuia sÇŽ rÇŽspundÇŽ. Iar acesta, nu numai cÇŽ nu a respins, în numele României, o asemenea jignire, dar a ÅŸi transmis în 24 de ore “forma scurtÇŽ”, apoi ÅŸi “forma lungÇŽ”,detaliatÇŽ, a rÇŽspunsurilor, neînÅ£elegând care era sensul real al acestui “extemporal”.

La rândul sÇŽu, asistentul secretarului de Stat s-a deplasat la BucureÅŸti, unde a declarat cÇŽ SUA “sunt îngrijorate de recentele acÅ£iuni ale guvernului ce ameninţǎ mecanismele democratice ÅŸi slÇŽbesc instituÅ£iile independente”. Si, desigur, atunci când Departamentul de Stat este îngrijorat, situaÅ£ia este foarte gravÇŽ. A mai Å£inut sÇŽ sublinieze cÇŽ guvernul trebuie sÇŽ rÇŽspundÇŽ pozitiv la cele 11 puncte transmise de la Bruxelles, semn cÇŽ s-a acÅ£ionat coordonat, pentru a nu lÇŽsa nici un echivoc eventualilor comentatori politici. Un punct se referea la obligaÅ£ia guvernului român de a recunoaÅŸte ca fiind valabil referendumul pentru demiterea preÅŸedintelui numai dacÇŽ la urne se prezenta jumÇŽtate plus unul din numÇŽrul celor cu drept de vot.

De fapt, aici i s-a întins o cursÇŽ, deoarece în România nu se cunoaÅŸtea cifra realÇŽ a populaÅ£iei ÅŸi nici a celor cu drept de vot. Este limpede cÇŽ oficialii europeni ÅŸi administraÅ£ia SUA au impus aceastÇŽ condiÅ£ia de cvorum pentru ca el sÇŽ nu se poatÇŽ realiza, iar preÅŸedintele suspendat sÇŽ revinÇŽ la Cotroceni.

In naivitatea lor, primul ministru ÅŸi preÅŸedintele interimar au acceptat toate condiÅ£iile impuse, sperând cÇŽ astfel îi vor “îmbuna” pe mai marii de la Bruxelles ÅŸi Washington.

IniÅ£ial, preÅŸedintele suspendat a cerut alegÇŽtorilor sÇŽ se prezinte la vot, deoarece el vrea sÇŽ câÅŸtige printr-o confruntare dreaptÇŽ, ÅŸi nicidecum la masa verde. Constatându-se cÇŽ starea de spirit a românilor îi era ostilÇŽ, i s-a sugerat sÇŽ lanseze chemarea la boicot, adicÇŽ cetÇŽÅ£enii sÇŽ nu se prezenta la urne, astfel încât cvorumul sÇŽ nu fie atins.

AÅŸa cum era de aÅŸteptat, la 21 august 2012, Curtea ConstituÅ£ionalÇŽ, luând ca bazÇŽ cifra de 18 292 464 de locuitori, a constatat cÇŽ la vot s-au prezentat 8 459 053 cetÇŽÅ£eni, adicÇŽ46,24% din total, astfel cÇŽ referendumul nu a fost validat. In favoarea demiterii preÅŸedintelui au votat 7 403 836 persoane, adicÇŽ87,52% din cei prezenÅ£i la urne, iar împotrivÇŽ 943 375 persoane, adicÇŽ 11,15%.

Ca urmare, Bruxelles-ul ÅŸi Washington-ul, dar ÅŸi de la Berlin-ul, Paris-ul ÅŸi alte capitale occidentale au înregistrat cu satisfacÅ£ie faptul cÇŽ referendumul organizat în România nu este valabil.

Liderii marile democraÅ£ii occidentale – care declarÇŽ sus ÅŸi tare cÇŽ, în orice împrejurare, trebuie ascultat glasul poporului – au decis ca pe cei 7,4 milioane de români, reprezentând 87,52% dintre votanÅ£i, cifrÇŽ rar întâlnitÇŽ la un scrutin de o asemenea importanţǎ – sÇŽ-i punÇŽ între paranteze, adicÇŽ sÇŽ nu-i ia în consideraÅ£ie.

 

Cercetând imaginea externÇŽ a României în vara anului 2012, se poate conchide cÇŽ aceasta a fost catastrofalÇŽ, fiind confecÅ£ionatÇŽîn laboratoarele unor cercuri de interese, care ÅŸi-au atins, pe termen scurt, obiectivul. Referendumul nu a întrunit cvorumul ÅŸi ca atare a fost anulat. Pe termen lung, efectul poate fi unul de bumerang, din cel puÅ£in douÇŽ motive:

1. S-a evidenÅ£iat faptul cÇŽ România este tratatÇŽ cu dispreÅ£, ca un stat de rangul doi ÅŸi chiar mai jos, iar românii sunt dispreÅ£uiÅ£i. Acest fapt s-a datorat, în principal, clasei politice, lipsitÇŽ de coloanÇŽ vertebralÇŽ, slugarnicÇŽ, lipsitÇŽ de demnitate. Dând glas acestei realitÇŽÅ£i, un cunoscut ziarist român îÅŸi punea întrebarea dacÇŽ “n-ar fi bine ca preÅŸedintele, care sÇŽ fie ÅŸi prim-ministru ca în America, sÇŽ fie numit de Washington ÅŸi Bruxelles. N-am mai cheltui atâÅ£ia bani cu alegeri ÅŸi referendumuri de demitere”.

Intrebarea este retoricÇŽ, iar rÇŽspunsul nu poate fi decât unul singur: se impune o primenire radicalÇŽ a clasei politice, promovând oameni cÇŽrora nu le este ruÅŸine sÇŽ sunt români ÅŸi sÇŽ se comporte ca adevÇŽraÅ£i patrioÅ£i români.

2) Românii, care au susÅ£inut cu entuziasm intrarea în UE, au putut constata cÇŽ aceastÇŽ instituÅ£ie, în acord cu administraÅ£ia americanÇŽ,urmÇŽreÅŸte interese proprii foarte pragmatice, iar democraÅ£ia, independenÅ£a justiÅ£iei etc sunt praf în ochii naivilor. Ca urmare, este foarte probabil ca românii sÇŽ devinÇŽ eurosceptici, sÇŽ nu mai creadÇŽ în bunele intenÅ£ii, declarative ÅŸi în fond nesincere, ale liderilor mondiali. Pe de altÇŽ parte imaginea externÇŽ atât de viciatÇŽ a României a fost beneficÇŽ pentru revizioniÅŸtii unguri, care au ÅŸtiut, ca ÅŸi altÇŽdatÇŽ, sÇŽ-ÅŸi promoveze propriile interese.

In timp ce politicienii români erau absorbiÅ£i de disputele politiceÅŸi preocupaÅ£i de “ce zice Europa”, s-a organizat, chiar pe teritoriul României, o întrunire publicÇŽ la care mai mulÅ£i oficiali maghiari au cerut cu glas tare autonomia teritorialÇŽ aÅ£inutului secuiesc.

Prezent la tabÇŽra tineretului maghiar din judeÅ£ul Harghita, un deputat în parlamentul de la Budapesta a declarat: “dacÇŽ partidul FIDES devine mai puternic ÅŸi Ungaria evoluiazÇŽ economic ÅŸi din alte puncte de vedere, în opt ani ar putea fi cerutÇŽ oficial revizuirea graniÅ£elor”. PreÅŸedintele UDMR a comentat: “Autonomia doritÇŽ de maghiari nu e împotriva statului român ÅŸi la un monent dat se va realiza”. Nu a fixat un termen anume, dar a avansat o certitudine: “se va realiza !!”.

Oficialii români nu numai cÇŽ nu au luat atitudine faţǎ de aceste declaraÅ£ii, dar preÅŸedintele ales a fÇŽcut, la numai câteva zile dupÇŽ anunÅ£area rezultatelor referendumului, o vizitÇŽ în judeÅ£ele Harghita ÅŸi Covasna, unde a declarat: “nu pot sÇŽ nu observ reacÅ£ia ungurimii faţǎ de referendum ÅŸi nu am decât sÇŽ le mulÅ£umesc”. Nu a precizat cÇŽ la indicaÅ£ia guvernului de la Budapesta, etnicii maghiari din România s-au abÅ£inut de la vot, contribuind decisiv la eÅŸuarea referendumului, deoarece nu s-a întrunit cvorumul de 50% plus 1 din prezenÅ£a la vot.

Când, în 2002 preÅŸedintele George Bush a declarat la BucureÅŸti cÇŽ SUA vor fi “ÅŸold la ÅŸold” cu România, am fost convins, ÅŸi am ÅŸi scris, cÇŽ din acel moment Å£ara noastrÇŽ are garantatÇŽ integritatea teritorialÇŽ.

DupÇŽ spectacolul din iulie-august 2012, când liderii europeni ÅŸi ai SUA s-au nÇŽpustrit asupra României, care s-a aflat complet izolatÇŽ, nu mai cred în realitatea acelor declaraÅ£ii. Mai curând sunt tentat sÇŽ apreciez cÇŽ în vara anului 2012 s-a fÇŽcut un fel de repetiÅ£ie, pentru a vedea dacÇŽ ÅŸi cum poate fi izolatÇŽ România, pentru a i se impune orice fel de condiÅ£ii. Nu este exclus sÇŽ urmeze faza urmÇŽtoare, adicÇŽ provocarea unor incidente în Harghita ÅŸi Covasna, urmatÇŽ de inflamarea mass-media internaÅ£ionalÇŽ, oferind Uniunii Europene ÅŸi SUA pretextul necesar pentru a aplica ÅŸi în România modelul Kosovo, atât de mult dorit de Ungaria.

Liderii europeni ÅŸi americani pot sÇŽ afirme iar cÇŽ în România democraÅ£ia este în pericol, iar minoritÇŽÅ£ile naÅ£ionale trebuie sÇŽ beneficieze de drepturi cât mai largi. Si în primul rând minoritÇŽÅ£ii maghiare sÇŽ i se facÇŽ dreptate, adicÇŽ sÇŽ i se asigure autonomia teritorialÇŽ. Mass-media sÇŽ fie astfel dirijatÇŽ, încât sÇŽ susÅ£inÇŽ cÇŽ un stat maghiar în inima României nu numai cÇŽ nu este împotriva statului român (ca sÇŽ-l citez din nou pe liderul UDMR), dar poate constitui un model de democraÅ£ie pentru aceastÇŽ Å£arÇŽ.  

SÇŽ dea Dumnezeu sÇŽ mÇŽ înÅŸel.!!  (Prof.Ioan Scurtu )