CUM ISI TERFELESC ROMANII IMAGINEA TARII PESTE HOTARE (II)

 

DupÇŽ retragerea trupelor sovietice în 1958, conducerea României ÅŸi-a permis o politicÇŽ proprie, dezvoltând puternic industria, irigând circa 4 milioane ha de terenuri agricole, fÇŽcând din BANCOREX una dintre cele mai mari ÅŸi puternice bÇŽnci din Europa etc. etc.

Imaginea externÇŽ a României a început sÇŽ se amelioreze, occidentul fiind interesat sÇŽ spargÇŽ “blocul sovietic”.

Timp de douÇŽ decenii (1964-1984), România era prezentatÇŽ în mass-media din Europa de Vest ÅŸi din SUA ca o Å£arÇŽ care merita tot respectul pentru rezultatele spectaculoase obÅ£inute în dezvoltarea economicÇŽ ÅŸi pentru politica externÇŽ curajoasÇŽ, dinamicÇŽ ÅŸi eficientÇŽ.

Primindu-l pe Nicolae CeauÅŸescu la Casa AlbÇŽ, preÅŸedintele american Jimmy Carter declara: “Locuitorii Statelor Unite sunt onoraÅ£i sÇŽ-l aibÇŽ ca oaspete pe marele conducÇŽtor al unei ţǎri minunate. Este de mare folos pentru mine ca preÅŸedinte sÇŽ am prilejul de a mÇŽ consulta cu un conducÇŽtor naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional de talia oaspetelui nostru de astÇŽzi . InfluenÅ£a sa pe arena internaÅ£ionalÇŽ, ca lider al României, este excepÅ£ionalÇŽ”.

DupÇŽ venirea lui Gorbaciov la conducerea URSS în 1985, rolul internaÅ£ional al lui CeauÅŸescu ÅŸi al României pe arena internaÅ£ionalÇŽ s-a diminuat treptat, deoarece liderul de la Kremlin a pornit un dialog direct cu SUA ÅŸi celelalte state din vest, iar prin reformele lansate dinamita societatea sovieticÇŽ, anchilozatÇŽ ÅŸi aflatÇŽ într-o crizÇŽ profundÇŽ.

Cum CeauÅŸescu s-a opus politicii lui Gorbaciov, el – ÅŸi prin el PCR ÅŸi România – au devenit Å£inta atacurilor mass-media din URSS ÅŸi din statele satelite, precum ÅŸi a celei din occident. Abia acum liderii SUA ÅŸi ai Europei democratice “au aflat” cÇŽ în aceastÇŽ Å£arÇŽ erau încÇŽlcate drepturile omului ÅŸi s-a dezvoltat un desgustÇŽtor cult al lui Nicolae CeauÅŸescu, situaÅ£ie cu totul inacceptabilÇŽ într-o lume civilizatÇŽ. La rândul sÇŽu, liderul comunist român ÅŸi-a permis sÇŽ sfideze SUA, renunÅ£ând la clauza naÅ£iunii celei mai favorizate ÅŸi achitând înainte de termen întreaga datorie externÇŽ (cu preÅ£ul deteriorÇŽrii grave a nivelului de trai al românilor), susÅ£inând cÇŽ astfel RomâniaÅŸi-a asigurat deplina independenţǎ.

A fost o gravÇŽ iluzie, pentru cÇŽ mass-media occidentalÇŽ a desfÇŽÅŸuat o vastÇŽ campanie de diabolizare a lui CeauÅŸescu ÅŸi de prezentare a României în cele mai sumbre culori. Evident, minciunile (ca sÇŽ folosesc cuvântul unui ziarist belgian) nu au lipsit.

De exemplu, cÇŽ s-ar fi demolat… sate locuite de etnici unguri, când în realitate nu a fost demolat nici un asemenea sat, sau cÇŽ sutele de oponenÅ£i ai regimului erau internaÅ£i în spitale psihiatrice (de nebuni), ceea ce era o evaluare cu totul fantezistÇŽ.

Pe de altÇŽ parte, posturile de radio ÅŸi presa occidentalepopularizau activitatea disidenÅ£ilor români, un loc privilegiat oferindu-i lui Silviu Brucan, despre care omiteau sÇŽ menÅ£ioneze cÇŽîn anii 1945-1955 acesta era unul dintre cei mai fanatici staliniÅŸti, iar în calitate de redactor ÅŸef al ziarului Scânteia, organul central de presÇŽ al PCR, a desfÇŽÅŸurat ample campanii împotriva liderilor partidelor democratice, în primul rând a lui Maniu, Mihalache ÅŸi Gh. BrÇŽtianu, cerând arestarea ÅŸi pedepsirea lor, iar aceÅŸtia au murit în închisoare. Acum, în anii 1980, aceste poziÅ£ii erau trecute cu vederea, mass-media evidenÅ£iind doar (cu multe exagerÇŽri) opoziÅ£ia lui Brucan faţǎ de regimul CeauÅŸescu.

 

Revolutie vs lovitura de stat

In decembrie 1989, imaginea externÇŽ a României s-a schimbat brusc. Aceasta a ocupat prima paginÇŽ a presei internaÅ£ionale, iar televiziunile au transmis în direct revoluÅ£ia, elogiind eroismul celor care luptau, cu orice risc, împotriva teroriÅŸtilor care urmÇŽreau sÇŽ-l reinstaleze pe CeauÅŸescu la putere. Peste 1 000 de revoluÅ£ionari, mai ales tineri, s-au jertfit, asigurând victoria binelui împotriva rÇŽului (în presa occidentalÇŽ CeauÅŸescu era prezentat ca întruchipând tot ce era mai rÇŽu în Stalin, Hitler ÅŸi Vlad TepeÅŸ la un loc). AceastÇŽ imagine externÇŽ pozitivÇŽ a durat mai puÅ£in de o lunÇŽ. CâÅ£iva ziariÅŸti francezi ÅŸi unul belgian (care a scris ÅŸi o carte intitulatÇŽ Minciunile mass-media, cu referire specialÇŽla România) au sesizat cÇŽ nici un terorist nu a fost ucis sau luat prizonier, ajungând la concluzia cÇŽ, de fapt, în România nu a avut loc o revoluÅ£ie, ci o loviturÇŽ de stat, iar cei care au preluat puterea au pus la cale acel macabru scenariu, soldat cu atâtea victime nevinovate. Ca urmare, imaginea externÇŽ a României s-a deteriorat brusc. Eroica revoluÅ£ie a românilor a devenit “minciuna secolului”, iar guvernul de la BucureÅŸti unul cripto-comunist. Ca urmare, se cerea ca lupta pentru victoria democraÅ£iei sÇŽ fie continuatÇŽ.

Cea mai grosolanÇŽ manipulare mediaticÇŽ s-a înregistrat în martie 1990, cu prilejul evenimentelor de la Târgu MureÅŸ, de unde televiziunile occidentale ÅŸi nu numai au prezentat pe… un "ungur" cÇŽzut la pÇŽmânt, care era lovit cu bestialitate de români! Comentatorii erau sufocaÅ£i de indignare, negÇŽsind suficiente cuvinte pentru a-i înfiera pe români ÅŸi a condamna România în care se petreceau asemenea fapte abominabile. DupÇŽ câteva zile s-a constatat cÇŽ cel cÇŽzut la pÇŽmânt era român, iar barbarii agresori erau unguri. Prea târziu însÇŽ, deoarece campania mediaticÇŽ îÅŸi fÇŽcuse efectul, iar cele mai multe televiziuni ÅŸi ziare nu au considerat util sÇŽ dea o “eratÇŽ”…

 

A urmat o altÇŽ catastrofÇŽ mediaticÇŽ pentru România: evenimentele din 13-15 iunie 1990. Din nou presa internaÅ£ionalÇŽ condamna România, în care se petreceau fapte extrem de grave: minierii din Valea Jiului, chemaÅ£i de preÅŸedintele ţǎrii sÇŽ vinÇŽ în în BucureÅŸti, s-au dezlÇŽnÅ£uit, ca niÅŸte brute ce erau, împotriva manifestanÅ£ilor paÅŸnici din PiaÅ£a UniversitÇŽÅ£ii, umplând de sânge zeci ÅŸi zeci de studenÅ£i ÅŸi alÅ£i manifestanÅ£i pentru democraÅ£ie. Evident, presa internaÅ£ionalÇŽ democraticÇŽ a omis sÇŽ menÅ£ioneze cÇŽ manifestanÅ£ii ocupaserÇŽ ilegal PiaÅ£a UniversitÇŽÅ£ii, blocând circulaÅ£ia în centrul capitalei timp de douÇŽ luni ÅŸi cÇŽ în ziua de 13 iunie au atacat ÅŸi au incendiat sediile Ministerului de Interne ÅŸi Serviciului Român de InformaÅ£ii, precum ÅŸi Televiziunea RomânÇŽ. Imaginea externÇŽ negativÇŽ a României nu era cultivatÇŽ numai de dragul senzaÅ£ionalului, ci ÅŸi pentru un motiv politic foarte important: liderii acestei ţǎri trebuiau aduÅŸi în situaÅ£ia de a pricepe cÇŽ ei nu sunt singuri în Europa ÅŸi în lume, cÇŽ nu pot sÇŽ promoveze o politicÇŽ proprie, ci trebuie sÇŽ porneascÇŽ pe singura cale admisibilÇŽ: spre occident, adicÇŽ spre SUA, NATO ÅŸi Uniunea EuropeanÇŽ. Destul de greu ÅŸi cu anumite reticienÅ£e, aceÅŸtia au înÅ£eles mesajul ÅŸi au început sÇŽ acÅ£ioneze ca atare.  

Liderii politici din opoziÅ£ie au fost cei dintâi care au aflat cÇŽ sediul “Inaltei PorÅ£i” se gÇŽsea la Washington ÅŸi Bruxelles. Ca urmare, a început o vastÇŽ campanie mediaticÇŽ, prin care românii au fost convinÅŸi cÇŽ siguranÅ£a ÅŸi prosperitatea lor depindea de aderarea României la NATO ÅŸi la UE. Iar ei au îmbrÇŽÅ£iÅŸat cu entuziasm aceastÇŽ opÅ£iune, sondajele de opinie indicând procente fantastice, de 80-90%, care nu se regÇŽseau în nici o Å£arÇŽ fostÇŽsocialistÇŽ.

Occidentalii nu s-au lÇŽsat cuprinÅŸi de acest entuziasm, ci au stabilit câte o “foaie de parcurs” pentru aderarea României la NATO ÅŸi la UE. Iar guvernanÅ£ii români s-au dovedit extrem de cooperanÅ£i, acceptând tot ce li se cerea. In paralel, imaginea externÇŽ a României a cunoscut o ameliorare, cÇŽpÇŽtând chiar unele note pozitive. In timpul negocierilor ÅŸi dupÇŽ aderare, România s-a manifestat ca o Å£arÇŽ sigurÇŽ, cuminte ÅŸi ascultÇŽtoare. A susÅ£inut toate intervenÅ£iile militare ale SUA, a trimis trupe în Bosnia, Kosovo, Irak ÅŸi Afganistan (pe cheltuiala statului român), s-a angajat sÇŽcumpere avioane americane (la mâna a doua), este fericitÇŽ cÇŽ a fost desemnatÇŽ sÇŽ gÇŽzduiascÇŽ scutul american antirachetÇŽ, iar faptul cÇŽ o companie americanÇŽ (Bechtel) devalizeazÇŽ de zece ani bugetul României sub motiv cÇŽ are contract pentru construirea autostrÇŽzii Transilvania, nu constituie obiect de discuÅ£ie la nivel guvernamental.

 

Si liderii UE sunt foarte mulţumiţi.

Guvernele României nu au ridicat niciodatÇŽ vreo obiecÅ£ie la propunerile “nucleului tare”,ba din contra, când cancelarul german a vorbit despre necesitatea economiilor bugetare, regimul de la BucureÅŸti a dat un exemplu întregii Europei, tÇŽind 25% din salariile românilor (este drept cÇŽ acest exemplu nu a fost urmat de nici o altÇŽ Å£arÇŽ, dar preÅŸedintele român meritÇŽ felicitÇŽri pentru curajul sÇŽu !). Chiar mai mult, când s-a propus crearea unui fond de rezervÇŽ pentru susÅ£inerea monedei euro, acelaÅŸi preÅŸedinte a anumÅ£at cÇŽRomânia, deÅŸi nu face parte din zona euro, este gata sÇŽ contribuie cu 5 miliarde. De la integrare, aceastÇŽ Å£arÇŽ a urmat întocmai directivele liderilor UE ÅŸi ai FMI: a privatizat (adicÇŽ a înstrÇŽinat) aproape întreaga avuÅ£ie naÅ£ionalÇŽ, începând cu petrolul, a lichidat industria naÅ£ionalÇŽ, precum ÅŸi agricultura pe mari suprafeÅ£e (inclusiv sistemele de irigaÅ£ie ÅŸi complexele zootehnice), astfel cÇŽ economia româneascÇŽ sÇŽ nu poatÇŽ,eventual, concura, produsele din statele occidentale.

Spre satisfacÅ£ia Comisiei Europene, România a devenit o importantÇŽpiaţǎ de desfacere pentru firmele transnaÅ£ionale. AceastÇŽ Å£arÇŽnu s-a lÇŽcomit la tragerea de fonduri europene, limitându-se la doar 10%, astfel cÇŽ este un contributor temeinic la bugetul Uniunii. Cu alte cuvinte, nu Uniunea EuropeanÇŽ finanÅ£eazÇŽ România, ci invers,…România finanÅ£eazÇŽ aceastÇŽ instituÅ£ie !

In acest timp, situaÅ£ia românilor s-a deteriorat grav, ajungând pe ultimele ÅŸi adesea chiar pe ultimul loc din Europa în privinÅ£a nivelului de trai, gradului de sÇŽrÇŽcie, speranÅ£ei de viaţǎ, iarpeste trei milioane dintre ei au luat calea bejeniei, abandonându-ÅŸi copii ÅŸi Å£ara.

Statul român nu mai are resurse proprii pentru a plÇŽti salariile ÅŸi pensiile, astfel cÇŽ se împrumutÇŽ la FMI. România, o Å£arÇŽ cu peste 12 milioane de teren arabil, a ajuns sÇŽnu mai producÇŽ tractoare ÅŸi combine agricole, iar între 70 ÅŸi 80% dintre mÇŽrfurile din supermarket-uri sunt de provenienţǎ strÇŽinÇŽ.

Sub presiunea FMI se mÇŽresc preÅ£urile la gaze, energie ÅŸi utilitÇŽÅ£i, pentru a fi aduse la nivelul celor europene, dar nicidatÇŽ nu se ia în calcul faptul cÇŽ salariile din România sunt de patru-cinci ori mai mici decât media din Uniunea EuropeanÇŽ. DupÇŽ cum, FMI nu a abordat niciodatÇŽ problema pensionarilor ÅŸi a bolnavilor din România, dar achiesat la închiderea câtorva zeci de spitale. La fel ÅŸi în privinÅ£a ÅŸcolilor, neprezentând interes faptul cÇŽ în România a crescut, dramatic, analfabetismul. (Prof.Ioan Scurtu)