Cum te cheamă, pui de dac? Erdélyi!
Ungurii îşi regăsesc originile, care nu sunt… ungureşti. Supăraţi de ultimele declaraţii ale premierului Orbán Viktor la Strasbourg, cum că Ungaria nu a fost niciodată, nu este şi nici nu doreşte să fie multiculturală (referindu-se la problema imigranţilor), numeroşi politicieni maghiari (bineînţeles, doar cei din opoziţie), dar şi oameni de rând şi-au afişat zilele trecute pe reţelele de socializare detalii privind originea lor, numele bunicilor sau ale strămoşilor înainte de maghiarizare, fiecare amintindu-şi din câte şi care părţi ale lumii au sosit înaintaşii lor în această ţară.
De exemplu, conducerea unui partid din opoziţie a dat publicităţii un comunicat din care reiese că fiecare membru are, pe lângă cel unguresc, şi sânge de altă naţionalitate, cum ar fi: nemţi, şvabi, cumani, sârbi, evrei, italieni, armeni, croaţi, polonezi, francezi, slovaci, si… „erdélyi”. Da, exact aşa: „erdélyi”, adică „ardelean”.
Am citit lista de mai multe ori, crezând că eu nu văd bine, dar când am văzut în mai multe locuri, consecvent, folosit termenul de „erdélyi”, m-am prins că nu este întâmplător. Deci, în Ungaria s-a născut o nouă naţionalitate: „erdélyi”.
Ca sef de ziar al unei naţionalităţi din Ungaria nu are rost să polemizăm dacă Ungaria de azi este multiculturală sau nu, mai ales pentru că acest termen îl înţelege fiecare popor în fiecare perioadă altfel.
Cert este că atunci când cu toţii ne-am îmbulzit să ajungem cât mai repede în această mare oală a naţionalităţilor, etniilor şi popoarelor, care se numeşte Uniunea Europeană, trebuia să ştim că vom avea nu doar avantaje, dar şi datorii şi obligaţii. Acum câţiva ani, când se dădeau cu sacii bani europeni pentru „multiculturalitate” şi pentru „unitate în diversitate”, toată lumea se grăbea să demonstreze că are o cultură… colorată, variată, multilaterală.
Dar şi cultura Franţei tot aşa. Acum, când ne izbim de problema imigraţiei, în loc să căutăm soluţii, premierul Ungariei vrea să închidă graniţele, uitând că dacă ei nu pot intra, nici noi… nu o să mai putem ieşi.
Cu siguranţă, cei care s-au declarat „erdélyi”, nu s-au gândit la şvabi sau la secui, ci la români. Cum să-ţi fie scârbă de originea ta? Cine eşti tu, politician sau nu, să-ţi judeci în aşa hal bunicii, strămoşii, de orice naţionalitate să fi fost ei?
Un alt lucru interesant ce mi-a mai sărit în ochi, citind lista despre originea politicienilor din opoziţie, este că nimeni nu avea nici un pic de sânge de ţigan…
Declaraţiile aberante ale unor politicieni maghiari nu putem să le tratăm cu mai multă seriozitate decât bancul de pe vremea lui Ceauşescu. Se zice că Nea Nicu l-ar fi întrebat pe elevul din judeţul Harghita care i-a înmânat florile: Cum te cheamă, pui de dac?, iar acesta i-a răspuns: Attila…
La noi, în Ungaria, la astfel de întrebare se răspunde: „Erdélyi”!
Eva Iova-Şimon Redactor sef al ziarului „Foaia Romaneasca”
