Cum vorbeau Iliescu si Gorbaciov cand reteaua nu era Orange, ci Rosie
„L-as fi lasat in viata, sa vada ce a ramas dupa el”. Adanc panseu dramatic emanat de fostul presedinte Ion Iliescu pe tema destinului Ceausestilor, daca nu s-ar fi grabit sa-i impuste in decembrie 1989. Declaratie tardiva si lejer iresponsabila, care nu mai poate schimba cu nimic soarta odiosului cizmar si a sinistrei lui consoarte, pe care emanatul Revolutiei nu si-a permis-o in acele vremuri tulburi in care, nu-i asa, teroristii trageau din toate directiile in popor si trebuia facut ceva pentru a-i opri. Desi pare un puseu de umanitate din partea fostul presedinte Iliescu la adresa celui caruia ii luase practic locul, confesiunea iliota este mai degraba un ricoseu al declaratiilor ultimului lider sovietic, Mihail Gorbaciov despre tratamentul nemeritat de care au avut parte Ceausestii din partea propriului popor. „ Nu trebuiau impuscati ca niste animale” crede artizanul Perestroikai despre executia cuplului Nicolae si Elena Ceausescu, „indiferent cat de grea era atunci situatia in tara”.
Pentru astfel de decizii tragice „exista justitie si judecatori” a mai spus Gorbaciov, cu ocazia vizitei la Bucuresti de zilele trecute. Nu s-a gasit nimeni care sa-i replice ca sentinta a venit din partea unui complet de judecata, dupa ce rechizitoriul a fost citit de catre un procuror iar dictatorul era chiar asistat de un avocat. Cred ca romanii din delegatia care l-a primit pe Gobaciov sau jurnalistii prezenti la intalnirile cu presa au realizat ridicolul de a le explica tocmai rusilor ce e aia un proces masluit si o facatura de justitie. Daca tot am ajuns la ridicol, sa remarcam discret si penibilul multora din intrebarile adresate de gazetari titrati fostului mare lider de la Kremlin, despre a carui vizita in Romania stiau de cateva zile si ar fi avut timp sa pregateasca niste interogatii mai acatarii.
Revenind la dorinta vaga a lui Ion Iliescu de a-l lasa in viata pe Ceausescu in loc sa-l ciuruiasca cu plumb la peretele cazarmii din Targoviste, este de presupus ca unda confesiva si ingaduitoare i-a fost provocata emanatului de negarea, de catre Gorbaciov, a telefonului pe care Iliescu l-ar fi facut la Moscova in ’89, ca sa ceara interventia rusilor in Romania terorizata de acolitii lui Ceausescu. Ma gandesc ca daca insusi Gorbaciov neaga convorbirea, trebuie sa-l credem. Si, pe firul logic – dar si rosu aprins – al faptelor, putem foarte bine sa banuim ca Gorbaciov nu raspundea totusi personal la toate apelurile din tarile sovietice, fie el unul venit din partea unui fost student la Moscova, animat de profunde simpatii si veneratii rusesti cum era/este Iliescu.
Ma gandesc la febrilitatea cu care, in decembrie 89, Iliescu forma cu mana tremuranda un numar – scurt – de Moscova la o ora tarzie. La celalalt capat al firului, sub ceturile inghetate de deasupra Pietii Rosii, un robot lasat in priza l-a pus pe Iliescu pe hold si i-a bagat melodia „Activati Perestroika!”. Cat de prost pricepea ruseste Ion Iliescu sau ce bruiaj dat naibii aveau baietii daca el a-nteles „Activati Petreroman!”?
Vifor Rotar
