Curtea de Apel Ploiești și-a motivat hotărârea. Vârfurile Sistemului totalitar din Justiție au răspuns
Textul motivării hotărârii instanței de contencios a Curții de Apel Ploiești a surprins ieri prin soliditatea argumentației juridice și prin absența oricărui echivoc în radiografierea crimei împotriva democrației înfăptuită de Curtea Constituțională anul trecut, cu încălcarea unor norme fundamentale de drept , prevăzute ca fiind imuabile încă de la romani. Mandarinii judiciari ai Sistemului totalitar din Justiție, trecuți și prezenți, au răspuns la unison cu aroganțe, desconsiderări, insulte și amenințări la adresa judecătorului Alexandru Vasile, anatemizându-l pentru curajul de a se fi opus conglomeratului represiv din Justiția românească.
Asta, dacă nu cumva lucrarea juridică de la Ploiești n-a fost creația chiar a Sistemului puterii totalitare, pentru a inventa o cale de amânare a alegerilor până apucă Crin Antonescu să mai crească un pic în sondaje, suficient pentru a intra în turul doi la prezidențialele din mai. Vom determina adevărul acestei speculații jurnalistice din acțiunea guvernului Ciolacu în următoarea săptămână, dacă amână sau nu alegerile.
Dacă nu le amână, înseamnă că hotârârea judecătorului de la Ploiești a fost rodul conștiinței sale nedisimulate și a științei dreptului, pe care se pare că o stăpânește viguros, văzând consistența și coerența motivării hotărârii de anulare a anulării samavolnice a alegerilor prezidențiale de anul trecut de către corupta Curte Constituțională, condusă de Marian Enache, acuzat public de poliție politică în favoarea fostei Securități ceaușiste.
Ceea ce a învederat Curtea de Apel Ploiești Curții Constituționale a României este mai ales încălcarea unor norme elementare de drept comun, care sunt cuprinse în Constituția noastră rebutată sub forma drepturilor cetățenilor la petiție și la dreaptă judecată din partea instanțelor românești, oricare ar fi acelea și oricâtă putere ar avea.
Drepturi inclusiv electorale, peste care Curtea Constituțională a trecut cu șenila lată a tancului sovietic, nu pentru prima dată, ci repetat încă de la înființarea acesteia. Și-apoi, era normal ca acest compost al politicii de partid și de stat să oprime drepturile românilor, judecătorii CCR fiind numiți politic de Parlament și de Președinție nu dintre specialiștii în drept constituțional ai țării, ci dintre găștile mafiote grupate în jurul partidelor aflate la putere, așijderea mafiote.
Soliditatea motivării hotârârii Curții de Apel Ploiești clatină arbitrariul nelegitim al hotărârii CCR
Revenind la decizia ploieșteană, ea se înscrie în cavalcada și zbaterile momentului istoric în care ne aflăm, acela al ultimei lupte duse de pe bastionul libertății naționale împotriva globalismului sorosist asupritor și anihilator, ce amenință să ne dizolve ca națiune și să ne consacre ca o colonie situată la marginea periferiei Europei, neconștientă de sine și de identitatea ei daco-romană.
Hotărârea și motivarea judecătorului ploieștean, per se, debordează de normalitate și de solidă cunoaștere a principiilor de drept, ce incumbă oricărei hotărâri judecătorești admisibile și legale.
Vituperările foștilor și actualilor miniștri ai Justiției, ale foștilor și acualilor președinți ai CCR, ce ating note isterice flagrante, încadrând cu aroganță ciocoiască hotărârea instanței ploieștene la incompetență manifestă, la scopuri oculte urmărite, vezi-Doamne!, de judecătorul Alexandru Vasile, la sinucidere profesională a acestuia, la afectarea gravă a securității și stabilității țării(sic!
În fapt, a stabilității puterii totalitare de extracție securistică, vremelnic aflată la conducerea țării n.n.), la compromiterea, cică, a actului de Justiție, etc.etc.etc. Dar, mai ales, gealații juridici ai Sistemului totalitar condamnă cu asprime tupeul individual al unui judecător „necunoscut”(sic! De parcă actul de justiție este tombolă publică pentru privilegiații aflați la putere și concurs de popularitate! N.n.), de a fi suit desconsiderare către obrazul boieresc al corupților judecători ai CCR, atotputernici și de necontrazis de nicio putere de pe acest Pământ, cred aceștia.
Cu toate acestea, îndrăznim să le reamintim mizerabililor că atunci cînd i-au făcut scăpați pe cei mai mari corupți ai țării prin hotărârea CCR privind reducerea prescrierilor faptelor de corupție, Curtea de Apel Brașov și cea din București s-au opus prescrierii și nu au operat eliberări pe bandă rulantă precum toate celelalte curți de apel din țară. Ci, au obținut un răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a considerat că prin respectiva hotărâre CCR a prejudiciat grav actul de justiție și a favorizat plenar actul de corupție, prevalent în România.
Atunci, nelegiuiții politruci de la CCR au făcut „ciocul mic”, vorba unei celebre deputate băsiste de la PDL, dar n-au mai inițiat niciun fel de indignare publică, sau măsuri disciplinare pentru judecătorii curților de apel secesioniste menționate. Și de ce ar fi făcut-o, doar era vorba doar de libertatea unor inculpați, irelevanți în concepția privilegiaților justițiari ajunși în putina cu miere a Curții Constituționale.
Ca-n vremea lui Teohari Georgescu și a Anei Pauker, CCR și CSM trec la represiune
Acum, însă, li se clatină întreaga autoritate de cerberi ai legislației și a aplicării acesteia în favoarea celor care i-au înșurubat în cea mai înaltă instanță a țării, în disprețul legii însăși și a celor care ar trebui să beneficieze de o corectă aplicare a acesteia.
Prin urmare, ca-n vremurile stalinismului în România, au chemat la arme întregul eșafodaj instituțional al puterii totalitare nelegitime a României, pentru pedepsirea drastică a temerarului judecător ploieștean, care a cutezat inimaginabilul și inadmisibilul, corectarea unei judecăți nedrepte a CCR de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut, printr-o judecată dreaptă, oricare ar fi culisele unei atari judecăți, după cum am mai speculat în preambulul acestui articol.
Teoretic, niște judecători constituționali cu o coloană vertebrală în loc de macaroana fiartă ce-i ține locul, ar fi trebuit să aducă vii mulțumiri judecătorului Alexandru pentru îndreptarea nelegiuirii comise de ei, ca o garanție a iertări păcatelor judecătorești, ce le incumbă. „Un vis urât” pentru puterea totalitară, după cum s-a aberat copios Augustin Zegrean, nelegiuitul fost președinte băsist al CCR. Însă, cum busola morală a judecătorilor CCR este atât de stricată încât nu-și găsesc nici mașinile în parcare cu ea, ei au recurs, precum în anii stalinismului biruitor la orașe și sate din anii cincizeci ai secolului trecut, la persiflări, desconsiderări, calomnii, injurii și amenințări la adresa judecătorului buclucaș ploieștean, potrivit prescripțiilor celei mai noi ediții a traducerii „Manualului lui Zinoviev pentru funcționarul public”, judecător asupra căruia s-a abătut deja Inspecția Judiciară a CSM, controlată de Câmpul Tactic din Justiție, teoretizat și aplicat infracțional de binomul sereistic(r) Coldea-Dumbravă.
Acest aspect a fost sesizat și de reprezentanți ai primei administrații Trump.
Dar, să dăm cep mizeriilor regurgitate de mizerabilii geambași ai Justiției din România, nu înainte de a publica integral motivarea admirabilei și curajoasei hotărâri a Curții de Apel Ploiești.
Motivarea hotărârii CA Ploiești, de anulare a anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024
Astfel, Curtea de Apel Ploiești a dispus, reținând abuzurile grave ale CCR, cu încălcarea celor mai elementare drepturi constituționale ale cetățenilor României: Hotărârea fost dată într-un context excepțional: anularea procesului electoral prezidențial de către Curtea Constituțională, fără sesizarea unui competitor electoral, fără proceduri contradictorii și fără garantarea dreptului de apărare, ceea ce, în opinia reclamantei și în aprecierea instanței, a generat o gravă criză constituțională și o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale.
Curtea de Apel a subliniat că, potrivit Constituției României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea Curții Constituționale, această instituție emite decizii, hotărâri și avize, în funcție de atribuțiile exercitate. Doar deciziile CCR, și doar în cazurile expres prevăzute – controlul constituționalității legilor, tratatelor, regulamentelor sau excepțiilor de neconstituționalitate – au caracter general obligatoriu și putere numai pentru viitor.
În schimb, hotărârile Curții, cum este și cea din 6 decembrie 2024, nu beneficiază de prezumția de generalitate și imuabilitate absolută. În cazul de față, CCR a acționat în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție („veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”), atribuție care nu presupune emiterea unei decizii jurisdicționale în sensul clasic.
Astfel, instanța a constatat că Hotărârea nr. 32 este un act administrativ normativ: a fost emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în executarea unei legi – Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României – și a produs efecte juridice generale, asupra unui număr nedefinit de cetățeni români cu drept de vot.
Act normativ, nu jurisdicție: un punct esențial
În motivarea sa, Curtea de Apel a accentuat că hotărârea contestată nu poate fi calificată drept act jurisdicțional deoarece:
* Nu a fost precedată de o procedură contradictorie.
* Nu s-a asigurat dreptul la apărare persoanelor interesate (cetățeni, candidați).
* Nu au fost administrate probe sau susținute pledoarii.
* Nu s-a respectat transparența, caracteristică activității jurisdicționale.
De altfel, ședința Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 s-a desfășurat în secret, fără convocarea părților implicate, fără prezența Ministerului Public, încălcându-se astfel principiile fundamentale ale unui proces echitabil.
Prin urmare, Curtea de Apel a considerat că, neîndeplinind condițiile unui act jurisdicțional, hotărârea CCR trebuie încadrată ca act administrativ normativ, ceea ce atrage aplicarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Dreptul la control judecătoresc al actelor administrative: o garanție constituțională
Instanța a invocat în susținerea admisibilității acțiunii și art. 52 din Constituție, care garantează dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, printr-un act administrativ, să obțină recunoașterea dreptului său sau a interesului legitim și anularea actului. În plus, art. 126 alin. (6) consacră principiul controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităților publice.
Astfel, așa cum a reținut Curtea, orice act administrativ – inclusiv cel emis de Curtea Constituțională în exercitarea atribuțiilor sale nejurisdicționale – poate fi contestat în justiție, dacă afectează drepturi fundamentale și nu există o procedură specifică alternativă.
Relevanța efectelor juridice produse de Hotărârea nr. 32
Un alt element reținut de instanță a fost caracterul erga omnes al efectelor Hotărârii nr. 32. Aceasta nu a vizat persoane determinate, ci a afectat, deopotrivă, toți cetățenii români cu drept de vot, candidații validați pentru turul al II-lea, precum și întreg procesul electoral.
În virtutea acestor efecte generale, Curtea a concluzionat că Hotărârea nr. 32 întrunește toate caracteristicile unui act administrativ normativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ.
Neexistând o excepție legală aplicabilă, acțiunea este admisibilă
Instanța a constatat că Hotărârea nr. 32 nu intră în categoria actelor exceptate de la controlul judecătoresc, cum sunt cele privind relațiile cu Parlamentul sau actele de comandament militar. Nici Legea Curții Constituționale și nici altă lege organică nu prevăd o cale specifică de atac pentru un asemenea act, astfel că aplicarea dreptului comun, respectiv a contenciosului administrativ, este pe deplin justificată,
În plus, Curtea de Apel a evocat în sprijinul soluției sale și Raportul Comisiei de la Veneția, care prevede necesitatea existenței unor căi de atac efective împotriva deciziilor autorităților electorale, pentru limitarea puterii discreționare și protecția drepturilor fundamentale.
Potrivit hotărârii Curții de Apel Ploiești chiar și Curtea Constituțională, ca autoritate publică, atunci când emite acte administrative cu efecte generale, poate fi supusă controlului judecătoresc. Supremația Constituției și protecția drepturilor fundamentale prevalează în fața oricărei autorități, indiferent de rangul acesteia.
Argumente asupra fondului
Argumentele asupra fondului acțiunii în anulare deduse judecății vizează în principal nelegalitatea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, pe motiv că aceasta a fost emisă cu exces de putere și cu încălcarea atribuțiilor constituționale și legale ale Curții. Reclamanta a susținut că CCR nu avea competența de a se sesiza din oficiu pentru a anula procesul electoral prezidențial și că hotărârea emisă s-a întemeiat pe o autosesizare arbitrară, în lipsa unei cereri scrise și motivate, formulată de un subiect de drept prevăzut de lege. A fost invocat caracterul netransparent al procedurii prin care s-a luat decizia de anulare, întrucât ședința CCR nu a fost publică, nu s-a asigurat contradictorialitatea și nu a fost respectat dreptul la apărare.
Un alt motiv de nelegalitate invocat a fost acela că hotărârea CCR a fost emisă cu încălcarea termenului legal în care putea fi contestat turul I al alegerilor, acesta fiind deja validat printr-o hotărâre anterioară, nr. 31 din 2 decembrie 2024. Astfel, Curtea Constituțională nu mai putea reveni asupra validării, iar anularea întregului proces electoral, inclusiv a votului exprimat deja în turul II, aflat în desfășurare, a fost nejustificată.
De asemenea, s-a susținut că nu erau îndeplinite condițiile de fond pentru anularea alegerilor, prevăzute de art. 52 din Legea nr. 370/2004, în special inexistența unor dovezi concrete și convingătoare de fraudă electorală de natură să influențeze ordinea candidaților. Fraudele invocate generic în motivarea hotărârii CCR au fost considerate nedovedite și lipsite de relevanță juridică, unele fiind doar suspiciuni sau simple neconcordanțe în campania electorală.
În final, s-a arătat că Hotărârea nr. 32 a fost emisă cu încălcarea principiului irevocabilității actelor administrative care au produs efecte juridice și a principiului securității raporturilor juridice. Instanța a concluzionat că actul atacat este un act administrativ normativ și poate face obiectul controlului de legalitate în contencios administrativ. În baza acestor argumente, s-a apreciat că sunt întrunite condițiile pentru admiterea cererii de anulare a hotărârii respective.
Prin vocea controversatului Marian Enache, vechilul CCR, s-a atacat hotărârea CA Ploiești
(…)În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024
Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.
Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.(…)
Ce-au știut a spune mizerabilii
Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată, a spus Marian Enache, președintele CCR, potrivit Știri pe Surse.
Curtea de apel Ploieşti a primit, vineri recursul înaintat de CCR la decizia emisă joi de aceatsă instanţă, prin care se suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, au declarat pentru News.ro surse judiciare. CCR nu este singura entitate care a contestat decizia Curţii de Apel.
Recursuri au fost înaintate şi de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi de către două persoane fizice care nu au calitate în dosar.
„Judecătorul acela care a pronunțat decizia cred că la momentul prezent jubilează. Era un mare anonim și acum toată țara vorbește despre el. A aruncat o piatră în apă și noi căutăm să-i vedem efectele.
Efectele sunt zero, nu există efect în afară de faptul că a reactivat niște speranțe, niște emoții.
Am văzut cum o fostă judecătoare dă instrucțiuni celor care vor să formuleze astfel de contestații.
Am văzut că sunt contestații ca aproape la toate curțile de apel în țară. Sigur, s-a creat această așteptare, s-a produs o relativă turbulență așa în procesul electoral.
Candidații s-au reactivat pe pozițiile lor partinice cu interesele lor electorale. Dar Înalta Curte am ferma convingere că va desființa ceea ce a hotărât acel judecător, care s-a făcut remarcat cu toate ghilimenele de rigoare”, spune, la Antena 3 CNN, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, despre decizia Curții de Apel Ploiești și judecătorul care a emis-o. Toader spune că are convingerea că acel judecător se pregătește să intre în politică, „probabil la sfârșit de cariera de magistrat”(sfârșit de carieră pentru T. Toader care a depășit 65 de ani, suspectat de mulți că ar fi consiliat CCR, în decembrie 2024).
Întrebat despre efectele deciziei Curții de Apel Ploiești, Tudorel Toader spune că este exclus să aibă efecte, pentru „hotărârea judecătorului de curte de apel de contecios administrativ nu poate să afecteze hotărârea judecătorului constituțional. Suntem în planuri diferite”.
„Efectele nu se întrec pe drum, nu se amestecă și o curte de apel niciodată nu poate invalida ce a decis curtea constituțională”, a mai spus fostul ministrul drăgnist al Justiției, Tudorel Toader, conform Știri pe Surse.
„Deciziile CCR nu pot fi verificate, atacate nicăieri. Nici o instanță din lumea asta nu poate să anuleze sau nu știu ce altceva să mai facă cu o decizie a Curții Constituționale.
Constituția însăși prevede la art. 147 că deciziile CCR, de la data publicării, sunt general obligatorii. Asta înseamnă că nu mai pot fi atacate sau anulate.
Nici măcar Curtea Constituțională nu le mai poate retracta. Curtea Constituțională, eventual, într-un alt proces, altă dată, cu o temă asemănătoare ar putea să schimbe practica. Dar nu este cazul aici”, a declarat Augustin Zegrean, fostul președinte băsist al CCR(eroare a bătrânului cecerist. CCR „a retractat” HOTĂRÂREA nr.31 din 2 decembrie 2024, cu HOTĂRÂREA nr. 32 din 6 decembrie 2024; se pare că este un haos generalizat în mintea celor care ajung la CCR, n.n.).
„Judecătorul de la Curtea de Apel și nici un alt judecător din România nu putea să declare nulitatea acestei hotărâri… Se pot întâmpla foarte multe la procese. Este o greșeală, nu știu dacă a făcut-o intenționat sau este o gravă neglijență sau o gravă necunoaștere a legii. După ce se va motiva decizia vom vedea ce scrie acolo. Dar nu are ce să scrie nimic care să justifice această decizie”, „Nu contează motivarea. Contează că ea (hotărârea – n. red.) există și trebuie să dispară. Adică trebuie să fie anulată de o altă instanță pentru că altfel va intra în puterea lucrului judecat și abia atunci va fi grav pentru că va produce efecte. Spaima este ca nu cumva Curtea Supremă să spună la fel. Dacă ÎCCJ va admite recursul, va desființa hotărârea și am terminat povestea. A fost doar un vis urât sau poate un vis de primăvară.” s-a aberat copios fostul jupân al CCR, salvatorul lui Băsescu de la demiterea prin referendum, Augustin Zegrean, potrivit Știri pe Surse.
Hop și politruca incultă într-ale Justiției, cu excluderea, ca Ana Pauker în anii 47-51
„Deznodământul rapid al recursului judecat astăzi de ICCJ arată că judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a dat o hotărâre care nu arată independența Justiției, ci doar o necunoașterea evidentă a ordinii constituționale interne și o lipsă de pregătire cu consecințe extrem de periculoase, într-un context deosebit de complex.
Procesul electoral continuă conform calendarului în baza actelor normative care sunt în vigoare”, scrie pe Facebook Alina Gorghiu, fost ministru liberal execrabil al Justiției.
„Independența magistratului nu justifică într-un stat de drept nesocotirea Constituției. Practica unitară a instanțelor din România și interpretările constante date de ICCJ arată că deciziile CCR nu pot fi cenzurate de instanțe.
Solicit CSM și Inspecției Judiciare o procedură rapidă în cercetarea disciplinară a judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești și aplicarea celei mai aspre sancțiuni, în acord cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite, adică excluderea acestuia din magistratură”, încheie Gorghiu, conform Știri pe Surse, în aplauzele loazelor liberale de la peluza alegerilor prezidențiale.
„Ceea ce pot să spun și ceea ce de altfel corespunde evidenței este că este o hotărâre care n-a mai fost pronunțată în România din 1990 încoace pentru simplul motiv că legea arată foarte clar că hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională a României în materie electorală au un caracter definitiv și nu au un caracter administrativ.
Nu pot să fie atacate în contencios administrativ. În aceste condiții, legea nu prevede o competență a instanțelor de judecată pentru a suspenda sau anula hotărârile sau deciziile Curții Constituționale.” a spus Radu Marinescu, ministrul PSD al Justiției, potrivit cotidianului citat.
Mike Benz, fost membru al administrației Trump, a avut o reacție.
„Am aruncat doar o privire la această instanță a Consiliului Superior al Magistraturii din România, „organism judiciar independent”, care tocmai a demarat o anchetă în privința acestui judecător, și pun pariu pe fundul meu până la cot că acest organism „independent” a fost penetrat încă din 2003 de proiectele USAID de reformă judiciară” a scris Benz pe platforma X.
Gheorghe Piperea avertizează puterea totalitară că este timp încă pentru compromiterea acesteia
„Anularea nu va veni curând, căci judecata recursului la ÎCCJ durează”, mai scrie și europarlamentarul avocat Gheorghe Piperea.
„Fun fact: există sute de cereri similare la toate cele 15 curți de apel din țară.
Precedentul de la Ploiești va putea fi curând o modă…
Ceea ce e bine, căci vom putea dezbate pe toate părțile ceea ce statul paralel, cu mânuțele judecătorilor de la CCR, a făcut pentru a desființa Constituția, justiția, statul de drept și democrația, totul din frica de a nu pierde accesul la ciolan…,” a mai explicat convins Piperea pe Facebook, potrivit Cotidianul.
Dan Libiu Mateescu
