DACIA ESTE PESTE TOT
HARGHITA si COVASNA : zone cu cea mai mare incarcatura de VESTIGII DACICE: peste 200 de ASEZARI, 34 de CETATI şi peste 30 de TEZAURE (toate DACICE) ! …
– Cand gândim la strămoşii nostri DACI, ne vin în minte Sarmisegetuza, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie … toate din muntii care STIU ORA (muntii ORASTIEI !) ! …
– Insa,ca să înţelegem CORECT identitatea noastră, rădăcinile noastre şi trecutul strămosilor noştri, trebuie să ne întoarcem privirile şi către INIMA ROMANIEI : HARGHITA şi COVASNA, unde s-au descoperit peste 200 de ASEZARI, 34 de CETATI şi peste 30 de TEZAURE, toate DACICE!
– În timp ce autorităţile numără steagurile secuieşti de pe primării sau polemizează pe marginea unei bentiţe tricolore, aceste DESCOPERIRI ARHEOLOGICE nici nu sunt pomenite, deşi ar putea să elucideze ADEVARUL ISTORIC.
– Nu intamplator se incearca RAPTUL chiar din INIMA ROMANIEI ! …
Începuturile:
– Chiar inainte de 1800, ţăranii care îşi munceau pământurile aduceau autorităţilor bucăţi vechi de metal, cioburi, sau chiar vase întregi, pe care le descopereau atunci când întorceau brazda cu plugul (astfel că nu există sat în care să nu se ştie câte un loc „special”). 
– D. Scheint a fost printre primii cercetători care a luat aminte la aceste descoperiri întâmplătoare şi a început studierea sistematică a regiunii. A căutat în special CETATILE şi ASEZARILE FORTIFICATE, acestea fiind încă de pe atunci obiect de dispută, mai ales pe problema datării (erau construite INAINTE sau DUPA secui?).
– Insa,cetăţile construite INAINTE se regăseau în legendele locale, pe când cele construite DUPA nu se regăseau în poveştile secuilor ! …
– Ulterior s-a dovedit că cetăţile de DUPA au fost construite peste ruinele vechilor cetăţi sau fortificaţii de INAINTE ! …
– După studiul publicat de Scheint în 1833, au urmat însă şi alte cercetări ale zonei.
– În perioada interbelică, A. Ferenczi face primele săpături de anvergură (strict pe problema dacică), descoperirile şi însemnările sale avand o foarte mare importanta pentru cei ce au studiat ulterior (deşi exagerări au mai existat, inclusiv legate de o „perioadă slavă” a regiunii).
– 1985: Viorica Crişan (acum directoare a secţiei de arheologie a Muzeului din Cluj), a ajuns la muzeul din Miercurea Ciuc şi a început să pună cap la cap toate studiile de până atunci:
(„Aşa a fost destinul meu, pentru că iniţial eu nu am vrut să lucrez acolo, ştiam că este o zonă dificilă.
La început mi s-a sugerat să învăţ limba maghiară.
Apoi mi s-a dat un traducător ca să înţeleg ce se discuta la şedinţe şi ca să mă deprind cu limba.
Mi-a fost imposibil (nu am fost în stare să am nici o apropiere de limba maghiară). Conducerea muzeului a înţeles asta şi m-a lăsat liberă, să merg pe teren şi să cercetez. Aşa au început cei cinci ani în care am bătut HARGHITA şi COVASNA la pas, studiind fiecare loc cu vestigii. A fost şansa mea.
În ’90, după revoluţie, am devenit brusc invizibilă pentru colegii mei. Nu cred că există pedeapsă mai mare. Nu mi se răspundea la salut, nu era auzită părerea mea, brusc nu mai existam. Presa locală m-a umilit atunci când am îndrăznit să pun într-o expoziţie un , împodobit cu arme dacice. În cele din urmă, mi s-a sugerat că cel mai bine ar fi să ne întoarcem toţi de unde am venit. 
Am observat că orice perioadă istorică de la paleolitic la modern îi interesa, însă cea dacică devenise tabu. Acest lucru s-a confirmat mai târziu, când autorităţile au permis intrarea unui buldozer peste vestigiile uneia dintre cetăţile de la Jigodin. pentru a amplasa o antenă telefonică !”).
– Viorica Crişan s-a întors la Cluj,
– Un an mai târziu şi-a RELUAT CERCETARILE în HARGHITA şi COVASNA: ŞTIA că este UNA dintre CELE MAI IMPORTANTE ZONE cu VESTIGII DACICE din ROMANIA ! …
– După aproape TREI DECENII de MUNCA pe TEREN, a publicat UNUL dintre CELE MAI COMPLETE STUDII despre IMENSA MOSTENIRE DACICA din HARGHITA si COVASNA ! …
Descoperirile:
– „Când am început să pun cap la cap diferitele studii arheologice, un prim şoc a fost numărul mare al descoperirilor: strict pe estul Transilvaniei sunt 34 de cetăţi dacice! În toată Transilvania, cu siguranţă, sunt mai multe, însă nu au fost studiate siturile”, îmi spune Viorica Crişan, în timp ce pune pe masă lucrarea sa de doctorat.
– „Unele dintre cetăţi sunt de mici dimensiuni, dar sunt destul de dese. Erau, probabil, reşedinţele aristocraţilor sau conducătorilor zonei, asemănătoare ca suprafaţă şi poziţionare cu cetatea de la Piatra Roşie, din Munţii Orăştiei. La Jigodin, de exemplu, sunt trei cetăţi: două pe malul Oltului şi o a treia, practic un platou fortificat. Un vârf de munte aplatizat, pe care sunt câteva construcţii principale şi anexele. Acolo erau meşteşugari, armurieri, un loc pentru femei unde ţeseau etc. Era mai degrabă amenajată pentru personalul din jurul unui lider. La Jigodin s-a găsit o cantitate mare de zgură de fier. Deci, în interiorul cetăţii, erau ateliere care produceau sau reparau unelte şi arme”. 
– „Există însă şi construcţii impresionante prin structură, masive: la Covasna, Biborţeni, Valea Seacă, Ghindari, Zetea, sau incredibilul sistem de valuri şi şanţuri de la Porumbenii Mari. Toate cetăţile au şi aşezări civile în apropiere”.
– „Practic, oriunde ai merge, pe depresiunea Ciucului sau în zona Târgului Secuiesc, în orice localitate există unul, două sau trei vetre ale vechilor aşezări dacice”.
– „Sunt foarte multe. O primă cetate este la Sântdominic, în apropiere de Bălan, unde se pare că s-au făcut exploatări de cupru încă din antichitate. Apoi mai este una la Racu şi încă una mai sus, în munte, peste ruinele căreia s-a ridicat o cetate medievală. Tot acolo e Cetatea de la Ciceu, care dă în drumul dintre Miercurea Ciuc şi Vlădiţ; este în munte, aşezată pe o stâncă, extraordinar de frumoasă. Sunt şi ruine medievale acolo, dar. pe fundaţia unei vechi cetăţi dacice”.
– „Pe urmă este cea de la Mihăileni, pe drumul spre Moldova , prin pasul Ghimes; peste Olt de Jigodin este o altă cetate, la Leliceni; jos mai este o cetate, la Tuşnad; la Racoş sunt alte trei cetăţi. Acolo e un munte extraordinar (n-ai cum să nu îl sesizezi mergând către Sighişoara). Sus, pe acest munte conic, cu platou tăiat, cel mai înalt din zonă, s-au găsit plinte în formă circulară, ce pot duce cu gândul la un templu. Şi tot aşa, peste tot. Sunt cetăţi pe ambele părţi ale depresiunii, în zonele de munte”.
– „În toate aceste cetăţi s-au descoperit, în mod surprinzător, ACELEASI VASE si ACELEASI PODOABE ca cele de peste munte, din Moldova .
– Este şi o zonă cu CEA MAI MARE CONCENTRATIE de descoperiri ale unor TEZAURE MONETARE, în special datorită faptului că era o zonă de tranzit şi comerţ.
– Dacii se pare că NU obişnuiau să treacă munţii, aşa cum facem noi astăzi, prin Valea Prahovei.
– Treceau în special prin pasul Oituz, mergând de-a lungul Siretului până la mare unde puteau să facă negoţ atât cu grecii cât şi cu romanii,
– Treceau si prin pasul Buzăului, unde s-au descoperit fortificaţii, şi la intrare, şi la ieşire,
– Treceau si prin trecătoarea din Ţara Vrancei (Focsani),
care TOATE IESEAU în depresiunea TARGUL SECUIESC !”…
– „Ce mi se pare foarte important este că în această parte a Transilvaniei am descoperit în jurul cetatilor dacice si aşezări obişnuite ale dacilor: Peste 200! … studierea lor ne-a ajutat să mai bine cum era traiul lor de zi cu zi, să înţelegem viaţa lor obişnuită”.
