Datinele stravechi au impact pozitiv pentru omul modern
UNESCO si-a dat seama ca a neglijat o parte importanta a patrimoniului – cel imaterial, prin politica axata cu prioritate spre patrimoniul material si natural, iar in ultimii ani a revenit asupra orientarii generale prin programe si recomandari, adresate tuturor popoarelor lumii, privind salvgardarea obiceiurilor, credintelor traditionale si mestesugurilor stravechi, iar la noi in tara, din 2003, aceste recomandari sunt cuprinse in Legea asezamintelor culturale (Legea 292/2003), a declarat pentru AGERPRES Tiberiu Groza, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT).
„Dintre institutiile care au de conservat patrimoniul imaterial si cultura traditionala, Centrele Judetene pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale au cel mai important rol, fiind singurele capabile sa faca cercetarea specifica. Caminul cultural, casa de cultura, sau scoala populara de arta nu au nici logistica, nici competente necesare pentru cercetate, dar le au, in schimb, pe cele de conservare si promovare. Fiecare casa de cultura sau camin cultural are un ansamblu folcloric care isi desfasoara activitatea in comuna, prezentand spectacole ce promoveaza cultura traditionala”, a afirmat Tiberiu Groza.
Directorul institutiei clujene a aratat, in context, ca in Romania sunt 42 de CJCPCT care au sarcina de a face repertorierea patrimoniului imaterial, la modul general, si a patrimoniului imaterial aflat in pericol iminent de disparitie, in mod special, in vederea demararii unor programe sustinute de salvgardare a acestuia.
Totodata, la nivel national, s-a constituit o Comisie de salvgardare a patrimoniului national imaterial, ca urmare a recomandarilor UNESCO.
Potrivit lui Tiberiu Groza, la ora actuala are loc repertorierea faptelor si a personalitatilor pastratoare ale culturii traditioanale, iar acest proces se realizeaza nu numai in Romania, ci la nivel mondial.
„Unele tari, precum Romania, mai au ce repertoria, altele nu, pentru ca si-au pierdut, demult, cultura traditionala. Tari supra-industrializate, precum Anglia, Germania si Franta, ar dori sa conserve, dar nu mai au ce, pentru ca nu se mai regaseste carul cu boi pe drum, nu se mai ara cu plugul traditional, nu se mai fac tesaturi la razboiul de tesut, nu se mai poarta costumul traditional duminica sau la sarbatori. La noi, aceste lucruri sunt actuale, si, iata, transhumanta se practica, prelucrarea lanii prin tors se intalneste in multe sate, la fel prelucrarea canepii. In momentul de fata, fiecare tara incearca sa-si inventarieze ce este in patrimoniul imaterial, multi ani ignorat”, a punctat directorul CJCPCT.
