De câți bani avem nevoie pentru un trai decent
Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii a crescut în 2024 cu 4,7% faţă de 2023, de la 9.978 lei/lună la 10.450 lei/lună, potrivit unui raport al Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Sydex România.
Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 8.586 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 6.435 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.972 lei pe lună.
Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2024 raportat la luna septembrie 2023.
Potrivit sursei citate, creşterea valorii totale a coşului de consum în acest an este determinată de creşterea costurilor pentru majoritatea capitolelor, cu excepţia cheltuielilor cu locuinţa (cheltuielile cu utilităţile şi întreţinerea).
Creşterile cele mai semnificative (peste 100 de lei pe lună în plus) au fost pentru alimentaţie şi pentru achiziţionarea unei locuinţe.
Ce conține coșul minim de consum
„Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată.
Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii – adăpost, alimentaţie – coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)”, mai arată sursa citată.
„Traiul decent se deosebeşte de ideea de subzistenţă (cea la care implicit face referinţă în mod tradiţional „consumul minim”) atât prin numărul şi tipul nevoilor care trebuie acoperite, cât şi prin gradul în care acestea sunt acoperite (de exemplu, o locuinţă decentă trebuie să îndeplinească nişte condiţii suplimentare, pe lângă oferirea de adăpost). Standardul de decenţă are deci atât o dimensiune cantitativă, cât şi una calitativă. El poate diferi de la un context social la altul — de la o ţară la alta sau de la o regiune la alta, spre exemplu — având în mod necesar nu numai o componentă obiectivă (nevoile biologice şi sociale generale existente la un moment dat într-un context social dat), ci şi o componentă subiectivă (percepţia oamenilor asupra ideii de trai decent).
Din moment ce stilul de viaţă influenţează în mod decisiv această componentă subiectivă, este de aşteptat ca percepţia standardului de decenţă să fie corelată cu inegalităţile de venit şi de statut social: cu cât veniturile şi statutul social cresc, cu atât standardul de decenţă va fi mai ridicat”, se arată în metodologia elaborată în 2018.
Vlad T.
Deja mâncăm pe datorie