DE CE CRESTINII SARBATORESC ZIUA PASTELUI, SEPARAT?

DE CE CRESTINII SARBATORESC ZIUA PASTELUI, SEPARAT?

0 567
Paștele catolic va fi sărbătorit în data de 5 aprilie potrivit calendarului romano-catolic.
Paștele ortodox va fi sărbătorit, în anul 2015, în data de 12 aprilie potrivit calendarului creștin ortodox.
 
Există multe întrebări de unde vin aceste diferențe, mai ales că sunt ani în care această sărbătoare… are loc si în aceeași zi. După câteva informații, aflăm că unii sărbătoresc Paștele potrivit calendarului Iulian, alții celui gregorian. Aici intervine o întreagă poveste istorică ce merită spusă cu explicațiile de rigoare. Există o singură regulă potrivit căreia se stabileste anual data Paștelui Deși pare ciudat și poate ambiguu, există o singură regulă prin care se stabilește data Paștelui. Aceasta a fost stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea. Ea sună așa: Sărbătoarea Învierii Domnului (popular Paște) va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocțiu de primăvară.
Deci cu alte cuvinte există 3 coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creștinilor), un eveniment astronomic – luna plină – și echinocțiul de primăvară – 21 Martie.
Așadar, niciodată Paștele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se așteaptă prima lună plină și în prima duminică după acest eveniment se organizează sărbătoarea pascală. Există și o singură excepție de la această regulă majoră, și anume: Dacă această duminică se suprapune Paştelor evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare. Potrivit acestor reguli, destul de clare și stricte, nu ar trebui să existe niciun fel de echivoc în a stabili această dată și totuși există, pentru că paradoxal cea mai stabilă coordonată din această regulă este cea mai flexibilă – data de 21 Martie… De ce? Pentru că în practica bisericească există nu un singur calendar, ci două: cel iulian și cel gregorian.  
Calendarul Iulian și Calendarul Gregorian Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr. Acest tip de calendar a fost ales după consultări cu astronomul Sosigenes din Alexandria și a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic.
Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Acesta înlocuia un calendar roman cu mult mai neclar. Anul obișnuit în vechiul calendar roman era format din 12 luni cu 355 de zile.
Periodic se mai adăuga o lună suplimentară, Intercalaris, între februarie și martie. Intercalaris era formată prin introducerea a 22 de zile înaintea ultimelor 5 zile ale lui februarie, creând astfel o lună de 27 de zile. Intercalaris începea după o lună februarie trunchiată la 23 sau 24 de zile, efectul fiind un an de 377 sau 379 de zile.
Undeva la 24 de ani apărea această lună suplimentară, dar în practică lungimea anului era hotărâtă de Pontifex Maximus.
Totuși calendarul introdus de Iulius Cezar avea o problemă, mai bine zis o imperfecțiune, de care se pare că acesta era conștient: era mai scurt cu 11 minute decât anul astronomic. Cu alte cuvinte, această diferență, văzută ca minoră în acel moment, ducea la acumularea unei zile diferență în 128 de ani.
 
 

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.