De ce e mai bine să investești într-o legiune romană față de…
Dragi prieteni… vă mulțumesc tuturor celor care ați înțeles că postare din subsolul paginii, este o glumă și ați zâmbit amuzați. Pentru că observ că unele persoane au luat-o cam prea în serios…
Este adevărat că aproape orice glumă are și ceva serios… adică un sâmbure de adevăr.
De exemplu… în cazul postării… loialitatea legiunilor romane se cumpăra!
Nimeni nu îți era loial, decât dacă plăteai. Iar prețul nu era doar salariul de legionar… Trebuia să le dai voie să prade, să ucidă și să ia sclavi! Asta era măsura succesului în societatea romană: să fii stăpân de sclavi.
Ca o paranteză, de aia italienii de azi nu mai au aceeași compoziție genetică cu romanii: pentru că fiecare legionar se întorcea cu sclavi din provinciile cucerite… sclavi care au rămas pentru totdeauna în Italia.
Dar să revenim… un tânăr sărac de la Roma nu avea nicio perspectivă să devină bogat… Singura oportunitate era armata! De aceea era loial armatei.
Însă, de multe ori, legiunile nu erau plătite… iar comandantul direct, adică generalul, se oferea să plătească din averea personală! Iar legionarul devenea loial comandantului care îl plătea. Loialitatea lui se baza pe un interes.
Loialitatea romană nu era un concept în sine… ci o oportunitate.
De aceea, atunci când nu erau plătiți, legionarii se răsculau! Când nu aveau oportunitatea războiului; respectiv de a prăda și de a lua sclavi… se răsculau!
Pentru asta intra un tânăr roman în armată. Nu avea nicio altă variantă de ascensiune socială. Normal că era loial oricui îi oferea posibilitatea de a-și schimba statutul social. Dar era o loialitate cumpărată…
De ce spun că totuși gluma din postarea precedentă (postarea se regăsește mai jos, n.r.)are un sâmbure de adevăr?
Pentru că… și astăzi e cam la fel. Tinerii nu prea au oportunități sociale… Numai cei care provin din familii cu relații și potențial financiar au perspective sociale. De aceea unii tineri fac din relațiile emoționale o variantă de reușită socială. Fie se căsătoresc din interes, fie au relații intime din interes…
Își aleg parteneri cu potențial social mare pentru a avea acces la un statut social superior. E tot un fel de loialitate cumpărată.
Un tânăr roman își declara loialitatea armatei, pentru că îi oferea posibilități financiare.
Astăzi unii tineri (în special tinerele fete) își declară loialitatea unui partener cu potențial social… tot pentru posibilități financiare. E tot o loialitate cumpărată!
Numai că acest tip de „Ioialitate” este extrem de volatil. Cum apare oportunitatea, înșelătoria e aproape garantată! În cele mai multe cazuri, trădarea e doar o chestiune de timp. Interesul este pur financiar…
La fel era și la romani! Numai că un general bun avea mai mult de oferit decât un simplu partener. De asta inspira mai multă loialitate.
Iar dacă acel general ajungea împărat (vezi Iulius Caesar, Vespasian, Constantin, etc.), atunci apărea chiar posibilitatea ascensiunii în clasa nobiliară! De aceea legionarii romani erau atât de fideli generalilor lor… din interes.
Astăzi nu mai există posibilitatea ascensiunii sociale pe cale militară. Dar există posibilitatea ascensiunii pe cale de căsătorie sau relații intime. Diferența este că ascensiunea pe aceste căi nu inspiră aproape deloc loialitate.
Fie că e vorba de băieți care își aleg partenere influente, fie de fete care își aleg parteneri bogați… loialitatea este extrem de instabilă.
Trădarea e doar o chestiune de timp. Cel puțin într-un legionar roman puteai avea încredere absolută… atât timp cât îl plăteai. Ăsta e adevărul… haideți să fim sinceri…
PS
Voi nu aveți idee… dar actualul sistem social stă pe un butoi cu pulbere!
Sunt milioane de tineri, în special băieți, cărora societatea nu le oferă nimic.
Își consumă energia în jocuri pe calculator sau rivalități sportive lamentabile.
Când va veni cineva suficient de carismatic… care să le ofere ceva în care să creadă… acești tineri vor distruge sistemul. Cu furie!
Și cu loialitate…
Autor: Artin Side
Sursa: facebook.com