De ce Europa și America nu mai au nicio șansă
Observ o bucurie teribilă în gașca analiștilor occidentali în momentul în care constată un sughiț al Huawei. Spun aceștia că s-a reușit blocarea companiei la nivelul de 7 nanometri și că Apple, principalul său concurent, va ieși pe piață cu produse în tehnologie de 3 nanometri. OK, fix așa e.
Dar v-ați întrebat dacă Apple mai contează?
Orice om care se uită cu atenție la ceea ce se întâmplă observă o chestiune cât se poate de vizibilă: companiile chinezești sunt asemeni unui atlet care e obligat să alerge cu roți de moară legate de picioare. Și, cu toate acestea, le fac probleme majore concurenților occidentali.
Vi se pare corect ca anumite companii să fie penalizate doar pentru că vin din China? Evident că nu, dar nu aici e problema. Companiilor chinezești, chiar dacă le e greu, pare că au soluții și asta îi exasperează pe occidentali.
Referitor la blocajul în care se află Huawei, ceea ce putem confirma este că, într-adevăr, e o problemă. Dar asta nu-i împiedică să fie creativi și să scoată pe piață telefoane mai bune decât ale concurenților. Ceea ce însă pot vă spun cât se poate de clar este că avem de-a face cu o situație temporară.
Noul centru de cercetare-dezvoltare al Huawei angajează intensiv vârfuri ale domeniului. Acolo lucrează foști salariați de top care anterior au lucrat la companii de vârf precum Applied Materials, Lam Research, KLA sau ASML. Scopul e cât se poate clar descris: Huawei vrea să-și facă propria linie de litografe care să o ajută să ajungă la controlul tehnologiei de producție în 3 nanomertri. Având în vedere modul în care lucrează Huawei, sunt ferm convins că hopul va fi trecut. Dar nu despre asta e vorba.
Aveți idee de ce, în condițiile unor sancțiuni drastice, China are cel mai mare excedent comercial din istoria sa. Mai mult, cota din exporturile Chinei a piețelor europene și nord-americane a scăzut drastic și, cu toate acestea, veniturile Chinei au crescut. Cum?
Acum toată lumea știe cum, anume prin mărirea numărului de parteneri și concentrarea pe ceea ce se numește „sudul global”. Mai e însă ceva, o chestiune pe care am mai amintit-o.
În timp ce SUA și Occidentul caută să se agațe de o ipotetică „tehnologie a viitorului”, ceea ce nu înțeleg aceștia e că tehnologia viitorului deja există și este cea care face China să prospere. Culmea, China nu are monopolul acestei tehnologii, ea regăsindu-se chiar și în Occident. Vă surprinde?
O să vă dau un exemplu: după ce a cumpărat Twitter, Elon Musk a dat afară 80% din personal, asta după ce cu un an înainte Twitter alergase într-o cursă nebună de atragere de programatori din piață. Compania chiar fusese „certată” în rapoartele de piață ale analiștilor din cauza capacității sale de a nu atrage mai mulți programatori. După ce a venit Musk, s-au făcut disponibilizări masive fără ca acest lucru să se simtă din punct de vedere al utilizatorilor. Ba, din contră, totul merge chiar mai bine. OK, despre ce e vorba?
Paradigma despre care am mai vorbit este cea a producției eficiente. Am spus-o de nenumărate ori: tehnologia permite integrarea atât pe orizontală cât și pe verticală, astfel încât costurile de producție ajung să fie formate doar din mentenanță și amortizări.
Practic, în momentul de față, poți porni de la pământ, rocă și Lemn pentru a produce case personalizate, complet finisate. Cam asta se petrece în industria auto chineză. Pornesc de la o bucată de fier și o mină de litiu și fac mașini electrice, companiile respective având totul integrat și automatizat.
Asta face ca problema îmbătrânirea populației să nu fie o problemă pentru țară – care oricum se integrează în planul lor pe termen lung – și, mai mult, să-și orienteze tineretul spre zona cercetării fundamentale sau a tehnologiilor de nivel înalt, cu marjă infinit mai mare de profit. Ceea ce face China la modul impecabil este automatizarea, integrarea și utilizarea hiper-eficientă a tehnologiilor disponibile.
O să rămâneți uimiți, dar producția eficientă poate fi dezvoltată utilizând tehnologiile de acum zece ani. Inclusiv partea de inteligență artificială de atunci poate fi integrată.
Poate că mă veți contrazice, dar LLM-urile care-i fascinează pe mulți, într-un sistem industrial actual, cu mici excepții, mai mult încurcă. Algoritmii de inteligență artificială specializați sunt prezenți de mult și-și fac treaba excelent în zonele punctuale pentru care au fost antrenați.
Probabil, având în vedere situația, vă întrebați care-i motivul pentru care nu fac același lucru și occidentalii. Doar toată „rețeta” e disponibilă, fiind aplicată de unele firme occidentale. E greu de dat un răspuns.
Părerea mea e că avem de-a face cu o anchilozare a societății occidentale și aceasta e principala cauză pentru care efectiv nu se poate mișca.
De celalată parte, trebuie să înțelegem că sistemul occidental nu poate face pasul și din cauza conceptului de societate în care se mișcă.
De aceea, înainte de a se alinia noului model, are nevoie de o perioadă de tranziție în care să-și restructureze drastic economiile și legislația. Poate părea paradoxal, dar, la cum arată lucrurile acum, Europas și America nu au decât o singură direcție, anume în jos.
Autor: Dan Diaconu
Sursa: trenduri.blogspot.com
Si io cand ajung la ultimu ietaj cu liftu, imi fac treaba ce o am acolo si dupaia nu pot decat sa apas pe un buton si sa cobor in jos.
Carevasazica cum ar veni ca liftu ie ieconomia da la orice tara.
Dupaia pot sa urc iara. Sau sa urc pa scari daca sa opreste curentu.
Ie clar ca apa calda, curentul si mersu pa jos .
Asa ca hai noroc si numa bine la toata lumea !