De ce se organizează alegeri în România? Ca să știm cu cine guvernează UDMR”..
O parte a electoratului românesc are credința fermă că dacă românii vor ieși în număr mai mare la vot formațiunea politică a comunității maghiare din România, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), nu ar mai intra în Parlament. Ba chiar există unii care susțin că UDMR s-ar opune unirii României cu Basarabia de teamă că nu ar mai intra în Parlament de vreme ce ar crește numărul alegătorilor români. Teoria este însă complet falsă.
UDMR și-a câștigat în ultimii 27 de ani un renume din modul în care a reușit, cu abilitate și prin șantaj politic, să se afle la putere aproape în fiecare guvernare. Chiar și atunci când nu s-a aflat în prima linie a guvernării, UDMR a ocupat (și continuă să ocupe) importante funcții politice în aparatul guvernamental.
Apetența partidelor politice românești pentru a coopta UDMR la guvernare a exasperat o parte a votanților români. Electoratul românesc are o puternică senzație că singurul lucru care nu s-a schimbat în peisajul politic românesc din ultimii 27 de ani este prezența UDMR la guvernare. 
De la Convenția Democrată (CDR), la Partidul Social Democrat Român (PDSR), la Partidul Național Liberal (PNL) și până la Partidul Democrat Liberal (PDL) și Partidul Social Democrat (PSD), alături de Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), cu toții au curtat UDMR și s-au întrecut în a satisface orice doleanță a politicienilor maghiari.
În timp, s-a format la nivelul opiniei publice românești un curent care promovează ideea potrivit căreia o prezență mai mare la vot a românilor ar pune în pericol prezența UDMR în Parlament. Există unii care susțin chiar că UDMR se opune unirii României cu Basarabia de teamă ca un electorat românesc mai mare să nu pună în pericol prezența UDMR în Parlament. Aceste teorii sunt complet false. Asta pentru că partidele politice românești au avut grijă până acum (și continuă să aibe) să creeze un cadru legal care să asigure prezența perpetuă a UDMR în Parlament.
Alegerile parlamentare din decembrie 2016 au fost organizate în baza Legii nr. 208/2015. Această lege, adoptată cu votul PSD, PNL, ALDE, UDMR și al grupului parlamentar al minorităților (detalii despre lege aici), a introdus un prag electoral alternativ, complementar pragului de 5%. Acest prag electoral alternativ a fost introdus, în mod evident, pentru a favoriza UDMR și pentru a asigura formațiunii politice maghiare o liniște în privința intrării în Parlament.
Astfel, art. 94 alin. 2 lit. a din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, legea în baza căreia au fost organizate alegerile parlamentare din decembrie 2016, prevede foarte clar faptul că „După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripțiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabilește partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat și pentru Camera Deputaților. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează: 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali” (textul complet al legii aici).
Prevederea legală „20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale” favorizează în mod evident UDMR, care are astfel garantată prezența în Parlament chiar dacă nu atinge pragul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național.În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, UDMR a reușit să obțină cel puțin 20% din totalul voturilor exprimate în 6 (șase) circumscripții electorale, atât la Cameră cât și la Senat (UDMR a obținut chiar 6,18% la nivel național). Ca atare, nu exista niciun dubiu cu privire la prezența UDMR în Parlament. Dacă ne raportăm și la cifrele ponderii etnicilor maghiari pe județe (detalii aici), ne putem da seama că UDMR nu va avea probleme niciodată să atingă acest prag alternativ de 20% în cel puțin 4 circumscripții electorale.Situația a fost similară și în decembrie 2012. De această dată, alegerile parlamentare au fost organizate în baza Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004privind Statutul aleşilor locali (textul legii aici). Și această lege conținea prevederi legale care au garantat UDMR intrarea fără emoții în Parlament.
Astfel, art. 47 alin. 2 lit. c din Legea nr. 35/2008 prevede faptul că „După primirea proceselor-verbale încheiate de birourile electorale ale circumscripţiilor electorale, potrivit art. 46, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, calculat după cum urmează: pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la lit. a) sau b)”. Din nou, legea a prevăzut un prag alternativ pragului de 5% pentru a asigura liniște UDMR. În final, UDMR și-a asigurat prezența în Parlament după ce a trecut pragul celor 5% !
Așadar, este foarte greu de crezut că o prezență mai mare la vot a românilor va scoate UDMR din Parlament (scenariul este aproape imposibil cu actuala clasă politică). Partidele politice românești au avut grijă, fiecare pe rând, să creeze un cadru legal care să garanteze prezența formațiunii maghiare în Parlament.
În final, nu prezența UDMR în Parlament este problema (maghiarii din România trebuie să fie reprezentați politic, deși un partid politic pe criterii etnice care este în același timp și ONG este o aberație care nu se mai întâlnește în Uniunea Europeană), ci modul șovin și profund antiromânesc în care actualii lideri ai UDMR înțeleg să facă politică în Parlamentul României. (dan tanasa ,blog)
