De la Nistru pan’ la Tisa \ tot romanul plansu-mi-s’a
De la Nistru pan’ la Tisa \ tot romanul plansu-mi-s’a
…Din Hotin si pan’ la Mare\ Vin Muscalii de-a calare,\
De-o vreme traditia administrativa, specifica pentru românii din zona Cernăuți, a luat-o rau pe campii. In primul rand Regiunea Cernăuți a fost împărțită în 3 (trei) macroraioane: Vijnița, Nistru și Cernăuți. Cel mai mare include
toate comunitățile românești, cuprinse in macro-raionul Cernăuți, alături de alte localități ucrainene.
S-a procedat ca la comunisti, pe vremuri… nemaitinandu-se cont nici de specificul locurilor, nici de distantele foarte mari pana la administratiile locale, nici de posibilitati mai lesnicioase de deplasare…
Curios insa, n-a fost …bramburita și puternica comuna Mămăliga, care a fost alipită aiurea, la… raionul Nistru în ciuda protestelor vehemente ale autorităților locale și ale numerosilor români reali din aceste sate. Motivul era ca denumirea prea suna romaneste… Iar Comunitatea românească reprezenta a treia etnie majora ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi. Asta dacă nu ar fi fost divizată artificial de autoritati ucrainene în… români (151.000 persoane) şi… „moldoveni” (258.600 persoane!)… și dacă epurările, deportările în Siberia sovietice nu ar fi decimat românii trăitori de milenii pe aceste meleaguri.
Repartiţia numerică din pix a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români ce trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv.
În regiunea Odessa, la ultimul recensământ al populaţiei, le-a iesit ca s-au declarat români doar… 724 de persoane !!, iar 123.751 – ar fi moldoveni, nu romani!!
Caci, iata, astfel ne apropiem de cifra reala a romanilor din Ucraina: peste 600.000!! Ai auzit, Orban Viktor?
Și in țara mama nu ne mai „rupem hainele de pe noi ” protestand cand majoritarii ucrainenii ii calca in picioare…
Iar actorul -mascarici sustine fara rusine ca cei multi ar fi moldoveni, nu romani… Care mai vor si limba proprie in administratie, justitie, scoli, gradinițe, biseric.
Alte regiuni locuite în mod compact de români sunt : Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev si Balta… Uite ca ultima v-a scapat: schimbati-i repede numele: in loc de Balta, sa-i ziceti Voda, adica apa.
De fapt, altele sunt problemele reale cu care se confruntă a treia mare minoritate etnica din Republica Ucraina.
Si problemele lor, mereu ridicate la Kiev sunt dramatice: accesul greoi la învăţământul în limba maternă, neutilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea macar elementara a activităţilor din asociaţiile minorităţii române, publicatii si media în limba materna, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea corespunzatoare, la nivelul administraţiei locale, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea numeroaselor proprietăţil care au aparţinut comunităţii româneşti,ca sa pomenim de cele mai importante! Ce s-a vrut insă, a fost „sarcina de partid”… indeplinita! În noua configurație teritoriala, cat o uriasa Placinta, cu sute de mii de romani risipiti, abandonati de Patria mama și
izolati acolo de Lume ! Ei bine in Ucraina tocmai românii sunt tot mai putini, deși inca mai reprezinta, de exemplu, aproximativ 24% din populația intregului raion Cernăuți.
Se putea și mult mai rău decât varianta propusă de subcomitetul Radei Supreme privind … reforma descentralizării și anume să fie adoptată varianta propusă de Ministerul ucrainean al Regiunilor, care pleda pentru crearea altor … 3 districte pe teritoriul actualei regiuni: Cernăuți, Storojineț și Hotin Astfel comunitățile românești din actualele raioane Storojineț și Hliboaca ar fi aparținut viitorului raion Storojineț, iar cele din localitatile Herța și Noua Suliță, transferati la raionul Cernăuți.
S-a reușit totusi, mai ales prin eforturile diplomatice susținute ale MAE român, menținerea laolalta a românilor din Cernăuți, macar dintr-o regiune, într-un singur macroraion. Caci altfel, ne-o spune Eminescu: „Din Hotin si pan’ la Mare\ Vin Muscalii de-a calare,\ De la Mare,la Hotin\ Mereu calea ne-o ațin… Dar asta macar se intampla in Moldova istorica!
Dacă asa zisa descentralizare ar fi reală, iar comunele sau comunitățile teritoriale de bază (hromade) vor avea cu adevărat autonomie față de macroraion și puterea de a decide pentru ele însele, această pondere redusă n-ar mai fi chiar așa vizibila, ci doar o mare problemă. Dar având în vedere că administrațiile și consiliile raionale rămân aceleasi, a ramas însă neclar cum se va face concret, pe teren, împărțirea echitabila de atribuții administratice și mai ales de fonduri între acestea și centrul de comuna, cum se va elimină birocrația aplicarii… legislatiei inexistente in limbile minoritatilor si optimizarea unui întreg nivel administrativ, motivat a fi de fapt scopul initial declarat al reformei. Mai trebuie reamintit că în prima etapă (după război) a asa zisei reforme, au avut loc masive mutări de populație și abuzive comasări ant-etnice de sate și orașe, tulburand traditii etnice seculare! Mai apoi unitățile teritoriale rămase au fost unite aiurea de Cabinetul lor de Miniștri.
Adevarata problema este că în a doua etapă a reformei lor nu s-a ținut cont de cererile reprezentanților comunităților românești din Cernăuți, exprimate degeaba si de Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU). În fapt s-a încercat în mod clar diminuarea ponderii românilor.
Până la urmă oricare din diferitele variante prezentate de Guvern și de Parlament eliminau tocmai posibilitatea ca românii să ramana majoritari din punct de vedere etnic în vreun macroraion, un regres evident față de situația reala de până atunci, când ei erau majoritari cel putin în 4 sau 5 din cele 11 raioane din regiunea Cernăuți, unde viețuiesc cateva zeci de mii de cetateni ucrainieni, dar marea majoritate fiind tot etnici romani!
Sigur că Ucraina avea dreptul suveran de a face o reformă administrativ-teritorială cum socotesc de cuviință. Dar aceasta trebuie să fie realizată numai cu respectarea legislatiei europene existente și mai ales în spiritul acordurilor bilaterale și multilaterale internaționale la care este parte: Carta Europeană a autonomiei locale si Convenția – cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei.
În acest sens, art.16 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, ratificată de Ucraina ,”obligă Părțile semnatare să se abțină de la acțiuni care ar putea modifica componența proporțională a populației în zonele compact locuite de persoane care aparțin minorităților naționale, și care ar putea duce la restrângerea drepturilor și libertăților ce rezultă din principiile fixate în prezenta Convenție”. Mai mult, și Constituția Ucrainei prevede la art.132 că „ …la baza împărțirii teritoriale a Ucrainei se află dezvoltarea social-economică echilibrată a diferitor regiuni, avându-se în vedere specificul istoric, economic, ecologic, geografic și demografic, precum și tradițiile etnice și culturale”. Ei si?
Asa cum se stie, România a avut constant o atitudine constructivă în relația cu Ucraina, chiar în contextul limitării abuzivede către autoritățile de la Kiev a drepturilor minorității românești de a învăța în limba maternă, prin adoptarea unor prevederi, impotriva legii educației și a legii învățământului secundar.
Romania nu a amenințat nici cu blocarea apropierii Kievului de NATO , (asacum a procedat Ungaria, nu noi!) și nici nu am adoptat vreo Declarație …impotriva Parlamentului ucrainean în legătură cu reforma administrativ-teritorială,
precum Bulgaria.
Mai mult, România a anunțat trimiterea de echipamente medicale de protecție pentru a ajuta Ucraina în gestionarea pandemiei de Covid-19 si a consecintelor confruntarii militare Ucraina-Rusia. Romania a considerat sprijinul sau, doar un gest de solidaritate și prietenie autentică.
Nu mai vorbim despre pozițiile constante de susținere a parcursului european al țării vecine, despre faptul că țara noastră a fost primul stat UE (!) care a ratificat Acordul de Asociere cu Ucraina. Totodata România, a susținut constant integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Și vine acum unul, Zdrelenschi parca, imbracat in Mos Craciun, sa ne arate degetul mijlociu la televizor, ca Ucraina ar mai avea ceva teritorii de revendicat de la Romania…
Din păcate însă Ucraina, tara vecina si prietena… mai mult pentru Ei, nici in aceste momente critice nu a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția privind Legea Educației și aplicarea articolul 7 pentru școlile din Sudul Basarabiei si regiunea Odessa. Pe care le consideră cu vadita rea-credință, scoli de ”limbă moldovenească”, nu de limbă română ! Ca urmare, acestea ar fi socotita, ca limbă non-UE, într-un absurd total „validate” să treacă la predare exclusivă în limba ucraineană…
La initiativa Romaniei, Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucrainenă privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost, totusi, reluată și se tot discută despre …noul protocol pe învățământ, asa cum sublinia dl. deputat PNL, Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politica Externa a Camerei Deputatilor: „Ucraina n-a refuzat premizele unei colaborari constructive, care sa raspunda exigentelor fiecarei parti.
Ca parlamentar roman am contribuit cu toata convingerea la corectitudinea textului Declarației Parlamentului României privind reforma administrativ-teritorială din Ucraina, a cărei adoptare am convenit o vreme să o amânăm pentru a nu îngreuna discuțiile bilaterale și eforturile diplomatice făcute de MAE român. Personal cred că România a colaborat cu deplina corectitudine la surmontarea oricarei neintelegeri în relația traditionala cu Ucraina și firesc așteptam ca și Ucraina să facă la fel, Sa dea D-zeu, asa sa fie.
D. D. Rujan
