Dealul Mitropoliei – Colina a Sfintilor !
Mii de credinciosi au participat, duminica, de sarbatoarea Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir, la slujba de resfintire a Catedralei patriarhale, oficiata de patriarhul Daniel, la 350 de ani de la prima sfintire a lacasului.
Dintre oficialitati, la ceremonie au participat presedintele Traian Basescu, impreuna cu sotia, premierul Calin Popescu-Tariceanu, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, liderul Partidului Romania Mare, Corneliu Vadim Tudor, democrat-liberalii Vasile Blaga si Adriean Videanu, precum si primarii Andrei Chiliman, Cristian Popescu Piedone, Cristian Poteras si fostul primar Adrian Inimaroiu cu sotia.
Slujba a inceput duminica, la ora 8,30. Patriarhul i-a invitat pe credinciosi sa intre in altar pentru a saruta Sfanta Masa, Sfanta Evanghelie si Sfanta Cruce, in ziua tarnosirii bisericii fiindu-le permis si femeilor accesul in altar.
Patriarhul a aratat ca pe frontispiciul Catedralei au reaparut icoanele care o impodobeau altadata in exterior, dar care n-au mai fost repictate dupa restaurarea din anii 1960-1962, “poate si pentru ca ele ar fi deranjat pe conducatorii comunisti care treceau pe langa fatada acestei Catedrale pentru a intra in cladirea Marii Adunari Nationale din apropiere”.
Totodata, el a afirmat ca au fost amplasate 26 de icoane noi, in mozaic.
“Astfel, icoanele noi ne arata si mai mult ca Dealul Mitropoliei sau Colina Patriarhiei este o “Colina a Sfintilor”, a Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cei intocmai cu Apostolii, a Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, si a multor Sfinti Romani. (…) Ea este o “Colina a Binecuvantarilor” sau o “Colina a Bucuriei”, in mijlocul Bucurestilor, spre binecuvantarea intregului popor roman dreptcredincios”, a mai spus patriarhul Daniel.
Cu acest prilej, a avut loc si proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Iachint de Vicina, primul Mitropolit al Tarii Romanesti-1359-1372-, cu ziua de praznuire la 28 octombrie, a Sfantului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), parintele erei crestine si al dreptului bisericesc, praznuit pe 1 septembrie si a domnitorului Tarii Romanesti, Sfantul Neagoe Basarab, om de cultura isihasta si “print al pacii”, praznuit pe 26 septembrie.
Pelerinii au putut urmari slujba pe doua ecrane mari – unul amplasat pe Dealul Mitropoliei, langa turnul clopotnita, iar celalalt, in fata Palatului Patriarhal.
In timpul Sfintei Liturghii, insa, multi s-au inghesuit sa intre in altar, rupand gardul de fier care ordona sirul pelerinilor. Ulterior, patriarhul a anuntat ca, desi potrivit traditiei, credinciosii – barbati si femei – au dreptul de a intra in altar doar in prima zi, de aceasta data se va face “un pogoramant”, o exceptie, si oamenii vor avea dreptul sa intre inclusiv luni si marti.
Hramul Catedralei va fi praznuit luni, 27 octombrie, de ziua Sfantului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor. Manifestarile prilejuite de aceasta sarbatoare au inceput inca de joi dimineata, cu o procesiune de aducere a moastelor Cuviosului Dimitrie de la Biserica Sfantul Spiridon Nou, unde au fost adapostite pe perioada restaurarii Catedralei, pe Dealul Mitropoliei. Participantii la procesiune au intampinat si moastele Sfantului Apostol Pavel, care au fost aduse din Grecia de catre Mitropolitul Pantelimon de Veria, Nausa si Kampania si vor ramane la Bucuresti pana marti seara.
Catedrala Patriarhala din Bucuresti, alaturi de Palatul patriarhal si de resedinta Patriarhului, isi are inceputurile la mijlocul secolului al XVII-lea, de la manastirea ctitorita, in 1656, de voievodul Tarii Romanesti Constantin Serban Basarab.
Biserica, cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena si Cuviosul Dimitrie cel Nou, a fost sfintita in 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient.
Lacasul a fost pictat pentru prima data in 1665, in timpul domniei voievodului Radu Leon, care a hotarat, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca manastirea sa devina resedinta mitropolitana.
Din 1774, lacasul adaposteste moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, care reprezinta un popas duhovnicesc pentru credinciosi.
In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala si biserica mitropolitana a devenit Catedrala Patriarhala.
In decursul timpului, s-au facut extinderi si transformari ale cladirilor din acest spatiu bucurestean. Catedrala si-a recapatat forma initiala in urma restaurarii realizate, in perioada 1960-1962, din initiativa Patriarhului Justinian Marina. Ea a fost construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Arges.
In lacas se afla mormintele a patru din cei cinci patriarhi pe care i-a avut Romania: primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea (1925-1939), si succesorii acestuia, Nicodim Munteanu (1939-1948), Iustin Moisescu (1977-1986), Teoctist, care a decedat in 31 iulie 2007. Doar Patriarhul Iustinian Marina (1948-1977) este inmormantat la Manastirea “Radu Voda” din Capitala.
In pridvor, deasupra usii de la intrare, se afla icoana cu Sfintii Imparati Constantin si Elena. Particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, al caror hram il poarta catedrala, au fost primite in dar de Patriarhul Teoctist, in 2002, din partea Bisericii Ortodoxe a Ciprului.
