DECLARATIA PARLAMENTULUI versus interesele pe care le servește imprevizibilul Victor Ponta cu a sa demisie în alb din PSD!

Fără indoială echilibrul puterilor in stat nu este doar de dorit sau un deziderat este o necesitate pentru care societatea trebuie implicata pentru a o realiza si apara. Parlamentul României a votat o Declaraţie în care, printre altele, se arată că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Legislativului, ca instituţie centrală a democraţiei.
Președintele Klaus Iohannis, Consiliul Suprem al Magistraturii și Ministerul Public, sunt acuzați de ‘abuz de drept’ și de ‘uzurpare’ a dreptului Parlamentului, o consecintă firească  ca urmare a sesizării depuse la CCR privind oportunitatea OUG 13. Proiectul de declaraţie a Parlamentului, cu o sustinere incredibilă din partea aleșilor, a fost adoptat cu 203 de voturi „pentru” şi 94 de voturi „împotrivă”. Proiectul a aparţinut preşedintelui Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, care declara că, documentul pe care-l propune Legislativului doreste să precizeze poziţia Parlamentului în arhitectura constituţională a statului, mai ales după deciziile Curţii Constituţionale.
Opinia lui Călin Popescu-Tăriceanu, se alatura de altele ce tin de normalitate, prin care se intareste faptul ca hotărârile Curţii Constituţionale întăresc rolul Parlamentului ca unic for legislativ.
„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României. (…) Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia CCR este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic” se menţionează în proiectul de Declaraţie.
De asemenea, în textul Declaraţiei se arată că Iohannis, CSM şi reprezentanţii ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.
Parlamentul este si trebuie sa ramana singura instanta politica in fata caruia guvernul e raspunzator fata de intreaga sa activitate. „Parlamentul Romaniei califica drept neconstitutionale judecăţile pe care fie presedintele Romaniei, CSM sau reprezentanti ai Ministerului Public, le formulează la adresa unor decizii sau actiuni ale guvernului. Asemenea actiuni uzurpa dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage la raspundere guvernul pentru activitatea sa.„
În Declaraţia citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului” şi că, prin această Declaraţie, „Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice”. Această Declaraţie reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecinţe juridice. In textul declaratiei este evidentiat faptul ca „modul direct de alegere a presedintelui a indus impresia gresita ca cel ales este primul reprezentant al natiunii, ca ar fi un presedinte absolut al romanilor, mai legitim si mai reprezentativ decat Parlamentul”. 

„Presedintele, odata ales, devine prin efectul Constitutiei exterior societatii, ocupand o pozitie de mediator intre aceasta si autoritatile publice. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia – legislativa, executiva si judecatoreasca – fiind nu numai separate intre ele, dar si distincte de societatea cetatenilor, care este „fundamentul” statului, dar nu se confunda cu acesta (articolul 4, aliniatul 1). Parlamentul este organul care asigura legatura constitutionala intre Presedinte si societate, asa cum subliniaza procedura care-i cere Presedintelui sa depuna juramantul de investitura in plenul reunit si sa incredinteze apoi presedintilor celor doua Camere documentul pe care a semnat juramantul. Parlamentul oglindeste deci vointa societatii, in timp ce presedintele exprima arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar”, se explica in document.Potrivit textului, Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare a tarii” dupa cum stipuleaza art 61, alin. 1 din Legea fundamentala si „nimeni si in nicio materie nu-si poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului, care este unica si indivizibila”.

Un alt aspect din declaratia Parlamentului evidentiaza ca dupa votul de incredere acordat de Parlament Guvernului, Executivul si toate organele administratiei publice se supun controlului parlamentar, Legislativul fiind „singura instanta politica in fata careia Guvernul este raspunzator pentru intreaga sa activitate”.

Cele mai importante declaraţii ale lui Călin Popescu Tariceanu in Parlament

Am traversat o perioadă de criză de aproape două luni în care Preşedintele a dat naştere unui conflict. A făcut acest lucru în beneficiu personal şi în dezavantajul României. A fost nevoie să intervină Curtea Constituţională.

Îmi pare rău că nu sunt de acord cu cei care sunt de părere că ar trebui să tăcem.

Dacă noi tăcem, să nu vă miraţi de abuzurile care se produc în ţara noastră.

Guvernul nu a intrat în conflict cu puterea judecătorească, aşa cum au susţinut şi CSM-ul şi preşedintele.

Prin declaraţia de astăzi a Parlamentului nu facem decât să depunem lucrurile pe făgaşul normal. Reafirmăm supremaţia Parlamentului. (…) Solicităm, prin urmare, preşedinţiei să respecte normele legislative şi doresc să subliniez că doar Parlamentul are dreptul de a trage la răspundere Executivul şi că membrii Guvernului răspund doar politic, nu penal.

Doresc să va aduc în atenţie o formulă numită „wishful thinking”, adică, mai pe româneşte, „să nu ne îmbătăm cu apă rece”.

Preşedintele tace mălc după a doua decizie, care într-o situaţie normală ar fi dus la demisia de onoare a şefilor celor două instituţii. Mai mult, văd că preşedintele participă la dezbateri triumfaliste. (…) La noi, din păcate, preşedintele tratează Parlamentul cu superioritatea celui care are acces la instrumente nedemocratice de a sancţiona ceea ce îl nemulţumeşte.

Am să închei cu un sfat pe care unul dintre marii premieri ai Marii Britanii l-a dat: „I am prepared for the wost, but I hope for the best”.

Parlamentul nu va mai accepta pe viitor sa fie redus la conditia de spectator al unor decizii politice ce se iau dupa criterii netransparente de catre niste persoane care nu si au castigat prin vot dreptul de a decide.
Aceste actiuni de discreditare a Parlamentului sunt lipsite de o motivatie rationala.
Calitatea legilor creste ori de cate ori Parlamentul e lasat sa delibereze fara sa fie supus la presiuni exterioare. Parlamentul isi asuma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice
Parlamentul ca expresie a suveranitatii nationale reprezinta societatea ro in ansamblul ei si cu toate componentele ei, ii reprezinta pe cei care au votot, dar si pe cei care nu s-au prezentat la urne.
Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (…), cele 3 puteri ale acestuia legislativa executiva si jduecatoreasca fiind nu doar separate de acestea, dar si distincte de cetatenii statului.
Parlamentul oglindeste vointa societatii in timp ce presedeintele expplica arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar.
Nimeni si nicio materie nu isi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului.
Eu n-am pretentia ca acest text este perfect. Am o alta dorinta: Intr-un moment în care multe institutii trebuie sa cunoasca foarte bine cateva principii fundam ale functionarii statului de drept, par sa pluteasca intr-o confuzie.
CSM doreste sa fie independent in cadrul arhitecturii institutionale, dar CSM pare sa doreasca aceasta independenta numai in raport cu Parlamentul pentru ca atunci cand observam cand presedintele actual s-a dus la CSM, imediat, impreuna cu presedintele au depus contestatiile pe care le cunoasteti la CCR.
Parlamentul reprezinta poporul, cetatenii, iar presedintele republicii reprezinta statul. Nu ma pot abtine sa nu fac o remarca care ar fi trebuit facuta mai demult. Vreau sa intelegem cu totii: presedintele reprezinta statul si nu este seful statului. Nu merge aceasta institutie dupa formula din marina sau din armata: „Comanda la mine”.

Eugen Nicolicea, PSD
Declaratia a pornit de la nevoie de a explica anumite art din Constitutie. De foarte multe ori am invocat Constitutia. In calitate de presedinte al Comisiei juridice o sa initiem astfel de dezbateri publice pentru ca este necesar ca parlamentarii, populatia, media sa inteleaga exact prevederile constitutiei si sa nu mai propuage pareri contrare.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman. Suprem nu mai poate fi egal cu altcineva. Deci declaratiile unor colegi si anume ca puterile sunt egale sunt lipsite de temei lingvistic si constitutional. Puterile sunt in echilibru, dar nu sunt egale. Nici nu pot sa fie egale, sunt niste puteri care au atributii diferite.
Este o declaratie-explicatie pentru ca foarte multi nu reusesc sa citeasca Constitutia o citesc cam greu si cand reusesc, nu o inteleg. Presedintele trebuie sa fie arbitru, acum cred ca presedintele vrea sa fie judecator-arbitru. Statul e cel care pune biruri, nu are treaba cu poporul.

Anton Arpad, UDMR

Marton Arpad de la UDMR a susţinut de la tribuna parlamentului că România „nu e stat de drept”. „Din păcate, România nu este actualmente un stat de drept. există derapaje ale unor instituţii inacceptabile. O autoritate şi-a permis să penalizeze nişte deputaţi dintr-o comisie pentru voturile date. Altă instituţie a întrebat cum a votat şi a spus un senator la dezbaterea unei legi”, a spus Arpad. UDMR-istul a susţinut că „textul declaraţiei este un semnal că ceva nu e în ordine în separaţia puterilor în stat”
Sunt de acord cu observatiile unor antevorbitori. Acest text putea fi mai bine formulat. Mai mult, poate era bine sa se fi dezbatut intr-o comisie reunita ca sa se facă aceste mici ajustari, dar în sine, textul este un semnal că ceva nu e în ordine: separatia puterilor in stat, căci nu e corect ca o autoritate şi nu ma refer doar la situatia în care DNA cercetează cum s-a ajuns la un proiect de lege sau o ordonanta, ci in cea in care alte autorităţi încearcă să influenţeze decizii ale unor autoritati, alese pe ideea de oportunitate.
Ca atare, daca textul este asa cum este, noi vom vota pentru acest text care putea să fie mai bine formulat pentru ca suntem convinşi caă trebuie să dam un semnal clar ca ceva nu este in ordine in structura noastra de separatie a puterilor in stat.

Cele mai importante declaraţii ale lui Vlad Alexandrescu, USR
Grupurile parlamentare ale USR considera ca proiectul acestei declaratii neaga ordinea constitutionala a Romaniei si nu va putea in niciun fel sa voteze pentru adoptarea lui.
Acest proiect de declaratie porneste de la un fapt irelevant si propune o filosofie o statului cu care niciun caz Parlamentul Romaniei nu va putea fi de acord, credem noi.
Guvernul nu a emis OUG 13 in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanta. Guvernul a uzat de un drept constitutional, de a da ordonante de urgenta, pe care il are doar in timpul sesiunii parlamentare.
Caracterul de urgenta a OUG 13, precum si situatia extraordinara, au ramas pana astazi nedefinite si neacceptate de societate.
Faptul ca Parlamentul Romaniei am adoptat o lege de respingere a OUG 13 si de adoptare a Ordonantei 14 a prelungit actiunea presedintelui. Presedintele a aparat parlamentul aratand ca guvernul a gresit, guvernul a recunoscut aceasta greseala si Parlamentul a intarit aceasta judecata si actiune rezidentiala desfasurata in limetele constitutiei. iata de ce ipoteze de la care porneste declaratia este cu totul falsa.
Faptul ca Parlamentul Romaniei am adoptat o lege de respingere a OUG 13 si de adoptare a Ordonantei 14 a prelungit actiunea presedintelui. Presedintele a aparat parlamentul aratand ca guvernul a gresit, Guvernul a recunoscut aceasta greseala si P a întarit aceasta judecata si actiune rezidentiala desfasurata in limetele constitutiei. Iata de ce ipoteze de la care porneste declaratia este cu totul falsa.
A doua teza fundamental gresita a declaratiei e viziunea eronata pe care o propune despre Parlament. Parlamentul nu e un monolit. Dupa Revolutia Romana, Parlamentul nu mai e niciun Marea Adunare Nationala, el a devenit o pluralitate de partide si de voci politice. Acest mod de gandire autoritaritara e profund periculos. E inacceptabil de a afirma o asa-zisa suprematie politica a Parlamentului.
Guvernul nu este o emanatie a Parlamentului, este expresia majoritatii parlamentare. Dreptul guvernului de a emite legi este exceptional.
A ataca o OUG la CCR nu aduce atingere in niciun fel rolului fundamental de legiuitor al Parlamentului. Este inacceptabila calificarea drept „abuziva” a sesizarilor adresate CCR de catre institutii indrituirte prin lege sa recurga la o astfel de actiune.
Grupul parlamentar al USR respinge cu fermitate incerecarea declaratiei de a face clasamente de legitimitate intre institutii sau autoritati ale statului.

Catalin Predoiu, PNLm Vicepresedintele Camerei Deputatilor
Parlamentul e intr-adevar o institutuie centrala a democratiei si nu este de conceput o democratie fara un parlament liber. Din aceasta perspecticva suntam total de acord.
Proiectul se departeaza de spiritul si litera Constitutiei. Ceea ce se vede imediat e intoleranta fata de o alta putere a statului, justitia, si lupta pentru suprematie.
Proiectul uita sa enumereze si sa indice o serie de atributii prezidentiale, printre care dreptul de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice.  Proiectul este pe alocuri neconstitutional. In contetxul dat, proiectul mai sufera si de diferenta dintre vorbe si fapte.Acest proiect de declaraţie, într-o formă uşor modificată, a mai fost depus acum câteva săptămâni, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spre includere pe ordinea de zi a unui plen comun, dar acest lucru a fost amânat atunci.

Victor Ponta intr-o ofensiva a absurdului?
Fostul premier Victor Ponta a anunţat că îşi va depune demisia în alb din Partidul Social Democrat, ca urmare a unor neînţelegeri cu actuala conducere a formaţiunii. In prima faza a derularii, ”Faza demisiei” nu au aparut detalii legate de existenta unui conflict. Se sugera o suparare pe propriul partid. Existenta unui conflict nu este adus in fata opiniei publice de nimeni, nici macar pe surse. Toti membri PSD, care se perinda pe la televiziuni ca purtatori de vorbe, au declarat că nu au cunostinta de un conflict. Ba mai mult il invita pe Ponta pe la partid, pe unde nu a mai fost vazut de anul trecut. Presedintele PSD, Liviu Dragnea, declara ca nu are probleme cu Ponta, ba mai mult, ca observatiile acestuia sunt bine venite etc. Pe de altă parte, liderul PSD,  a declarat că nu vrea ca fostul premier să părăsească partidul şi a precizat că nu va semna niciodată demisia acestuia.
De cealalta parte Ponta a declarat presei pe holul Parlamentului că nu mai există niciun fel de relaţie de prietenie sau colaborare cu preşedintele PSD. El a mai spus că nu a mai vorbit de anul trecut cu Liviu Dragnea.