Deschiderea mormintelor
Romanii n-ar fi romani daca n-ar crede ca exista nopti speciale in care se poate comunica in cealalta lume. Toate marile sarbatori sunt precedate de o noapte in care se deschide poarta celuilalt taram. Unele nopti sunt privite cu frica, altele, ca Deschiderea mormintelor, de pe 22 decembrie, este intampinata cu veselie. Este o noapte pentru reintalnirea cu cei disparuti si petrecut in cinstea lor.
Venirea sufletelor se pregateste prin anumite practici, intr-o ordine precisa, ca un adevarat ritual magic. Se incepe cu purificarea salasului sufletului care se va intoarce, prin tamaierea mormintelor. Pentru a avea un sprijin, cat timp calatoresc in lumea celor vii, li se confectioneaza toiege, care sunt infipte in morminte. Sufletele inofensive sunt intampinate cu mese intinse, la care li se pastreaza un loc simbolic.
Cu acest prilej, li se solicita ajutorul pentru rezolvarea unor probleme presante: sporirea roadelor, prosperitatea turmelor, sanatatea oamenilor, etc.
Dar, la miezul noptii de Revelion spiritele mortilor sunt obligate prin diferite mijloace (incurcatul cailor, Jocul Calusarilor, zgomote produse de bice, talangi, fiare vechi, strigate, pomeni etc.) sa se intoarca in locuintele lor subpamantene.
Credinta intoarcerii spiritelor mortilor in ajunul marilor sarbatori de peste an (Craciun, Macinici, Sangiorz, Sanziene, Samedru), pentru a se intalni si a petrece cu cei vii, este atestata si astazi prin diferite acte rituale si practici magice in unele asezari romanesti, in aceste zile, adesea numite Mosi sau Sambete ale mortilor, sufletele inofensive sunt intampinate cu mese intinse in casa (Masa de Ajun, in Moldova si Bucovina) sau in batatura (Focurile de Joimari, in Muntenia) sau cu toiege care sunt infipte in morminte (Oltenia de Vest).
